Sau nah, ma rog, mai este doar un pic pana devin cu acte in regula.
In dupa amiaza de miercuri m-am prezentat din nou la Bucuresti unde trebuia sa particip alaturi de ceilalti 16 mobilers (asa ne numim noi) si cateva persoane din staff-ul Samsung la sedinta tehnica, premergatoare lansarii oficiale a activitatii si site-ului nostru. Fiind sedinta tehnica, s-au discutat tot felul de chestii tehnice care nu zic ca nu merita amintite, insa nu vreau sa va plictisesc.
Ce merita totusi amintit e ca in noua mea calitate, am avut ocazia (si o sa mai am) sa pun mana nu pe unul, nu doua, ci patru device-uri, atat de noi incat miroseau a linie de asamblare. Acestea au fost Wave 3, Galaxy Tab 7.7, Galaxy Note si Galaxy Nexus.
Tot ce pot spune despre ele la acest moment e ca sunt niste device-uri de top care dispun de un design foarte atragator si o tehnologie de ultima generatie. Daca v-as spune mai multe as fi nevoit sa va omor. :)
Glumesc, binenteles, voi reveni cu detalii la momentul oportun. ;)
Inca o chestie, daca vineri seara, pe 28.10.2011 sunteti pe la pc si n-aveti ce face, va recomand sa dati click pe pagina de Facebook Samsung Mobilers, va fi un stream live cu lansarea oficiala, si o sa aveti deosebita placere de a ma vedea pe-acolo.
Detalii iar nu dau, ca o sa am la randul meu parte de surprize.
Sa zicem ca esti intr-un oras strain, unde nu cunosti pe nimeni, si cauti cazare in conditiile in care nu dispui de foarte multi bani.
Neavand bani de cheltuit, un acoperis deasupra capului, un pat moale cu lenjerie curata, un dus fierbinte si wireless moka suna prea bine? Iti spun eu ca nu.
Asta in conditiile in care nu ai probleme sa imparti camera cu alte persoane in situatia ta. (lucru care-i relativ, sunt singur intr-o camera de opt paturi)
Desi la noi in tara conceptul de hostel este foarte putin (spre deloc) cunoscut, el se bucura de mare apreciere in randul strainilor, auzind de cand sunt cazat engleza cu accent britanic, germana si franceza.
Daca sunteti prin Bucuresti si aveti nevoie de cazare, recomand din toata inima HappyHostel, aflat intr-o zona centrala si linistita la doar 5 minute de statia de metrou Tineretului, conditii foarte bune, cea mai ieftina cazare fiind la 7 (sapte!!!) euro pe noapte, adica cel mai mic pret din Bucuresti.
Ultima data cand am fost la Bucuresti, la ideea prietenei mele, m-am apucat, din nou, de citit.
Binenteles, trebuie sa precizez ca atunci cand ma refer la citit, ma gandesc indeosebi la citit carti, nu la facturi, bloguri, mesaje, statusuri si alte minunatenii compuse la randul lor din cuvinte si avand ca principala calitate lizibilitatea.
Din faptul ca era o vreme (cand stau sa ma gandesc cat de mult a trecut imi dau seama ca a trecut timpul fenomenal de repede) cand terminam o carte mai firava in mai putin de o saptamana nu poate sa reiasa decat doua chestii:
Aveam timp sa citesc.
Aveam ce sa citesc.
N-aveam internet.
Da, am zis ca se pot extrage doar doua concluzii, si pana la urma am gasit vreo trei, ceea ce nu-i bai, acest mic neajuns numerologic ma ajuta sa analizez problema din mai multe puncte de vedere.
Timpul
In acest moment, timpul e o problema pentru mine. Ma rog, nu timpul e o problema, asa cum nici banii nu sunt o problema. Lipsa lor, in schimb, e alta treaba. De fapt, cred ca v-am mai povestit eu (desi nu cred ca-si mai aduce cineva aminte) de singura mea cauza pentru tensiune sanguina marita, aceea fiind lipsa timpului...
Cartile
Cand citesti toata seria Dune sau cartile lui Dan Brown, se formeaza undeva in cap o idee fixa (si deloc corecta) ca pe orice ai pune mana, nu se compara cu o capodopera gen "Imperiul Ingerilor" si brusc pierzi interesul de a te apuca de o carte chiar inainte de a o incepe.
Internetul
E atat de complex si de abuziv de acaparant prin toate aspectele lui, incat pierzi orice interes spre alte canale de transmitere a informatiei. Daca inainte nu lasam o carte din mana cand eram cate un pasaj interesant, acum dau click in prostie pe 9gag.co sau meh.ro de ma apuca ore tarzii de noapte si imi blestem diminetile. Internetul m-a scapat de televiziune, dar am pierdut si dorinta de a citi carti. Ceea ce nu-mi convine.
Ideea e ca se poate face un compromis. Cel mai probabil, ai un telefon destept, o tableta ceva pe care iti poti trage carti in format digital, daca ti-e atat de greu sa cumperi o carte old school, care miroase a hartie cruda si a cerneala care inca nu s-a uscat.
Formatul cel mai popular la ora actuala pentru cartile digitale e formatul .epub si chiar daca e greu de gasit o carte in formatul acesta, exista software free care converteste din rtf,pdf,txt in epub.
In materie de readere pentru telefon (cu Android OS), exista Aldiko sau FBreader deci nu exista motive sa nu te mai culturalizezi din cand in cand. Macar.
Eu asa m-am reapucat de Xenocid de Orson Scott Card, continuarea la Vorbitor in numele mortilor si Jocul lui Ender. Ca fapt divers, daca n-ati citit cartile astea trei, e mare, foaaarte mare pacat.
De mic esti invatat ca trebuie sa te duci la gradinita, apoi la scoala, mai apoi la liceu, sa faci o facultate sau o postliceala, sa te angajezi, sa muncesti cu program fix, ca un robot, ca sa-ti permiti tot felul de chestii. Sa-ti permiti de exemplu, macar o data pe an, sa pleci pentru cateva zile la mare/munte pentru a iesi din programul robotic care l-ai ales chiar tu, cu scopul declarat de-ti reincarca bateriile.
Doar pentru a rezista inca un an...
Faci ceva pentru ca "asa face toata lumea", nu-ti exprimi parerea proprie pentru ca nu stii "ce-au sa zica ceilalti" si privesti tot timpul printr-o prisma mincinoasa, iti oglindesti sufeltul in luciul stramb al celor care nu te iubesc.
Pentru ca desi nu ar trebui, parerea lor conteaza.
Si mai trece un an...
Si inca un an...si inca un an, tot asa, cand intr-un tarziu realizezi ca ai imbatranit, mare lucru n-ai facut, dar poate cel mai important lucru care l-ai pierdut si nici macar nu ti-ai dat seama, e ca ai uitat sa traiesti pentru sufletul tau.
Uiti ca de mult, candva, erai atat de curios, uiti de indrazneala, uiti sa visezi, iar tu ca om devii nu cu mult mai valoros decat o umbra stravezie a ceea ce ai fost...
Stiti despre ce vorbesc, e plina lumea de umbre.
Totusi refuz sa cred ca asta-i singura cale. Refuz sa cred ca viata nu poate fi traita altfel. Refuz sa cred ca visele nu se pot indeplini. Pentru ca uneori, viata imi arata ca se poate si altfel.
Refuz sa cred ca viata mea ar fi un dezastru daca in acest moment as renunta la tot si m-as duce la Giseh, sa vad piramidele, eventual pe jos...Nu spun ca o s-o fac, pentru ca nu am de gand, am atatea lucruri frumoase care ma tin aici incat nu as vrea sa plec nicicand. Dar pentru sufletul meu continui sa cred ca as putea s-o fac. Cred ca exista in cel mai rau caz, o cale de mijloc, un compromis intre cutume si libertate.
Cred in continuare ca singurele limite sunt cele impuse de mine si atata timp cat inca pot sa visez nu prea exista limite.
Azi am aflat ca am devenit brand ambassador Samsung. Din intamplare si din pasiune.
Presupun ca toate orele petrecute la calculator scriind pe blog, stand pe twitter si facebook n-au fost chiar degeaba...
Mno, dupa ce am vazut simultorul de Battlefield 3 pe blogul lui Acsel, mi-am zis sa mai arunc o privire la widgeturile care-mi calculeaza fiecare secunda ramasa pana la cele doua momente pe care copilul din mine le asteapta de ceva vreme.
M-am uitat, am inghitit in sec, mai sunt vreo 3 (trei) zile pana cand apare Battlefield 3 si vreo 17 pana se lanseaza Modern Warfare 3.
Si ca sa faca asteptarea si mai grea, nemilosii publisheri ai celor doua jocuri ne trateaza ca pe porumbei, si-au mai aruncat cateva firmituri de informatii ca sa ne tina in priza pana la lansare...
Modern Warfare 3
Nave de lupta in New York, panica la Londra, turnul Eiffel rupt in doua, atacuri in toata Europa, pirati ai aerului deturnand avioane, si un al treilea razboi mondial pus la cale de un singur om.
Battlefield 3
Militari tinuti prizonieri, generali islamici, avioane, tancuri, portavioane, Homeland Security, bombe nucleare, teroristi din Iran, parasutari, urmariri prin oras si cheia misterului e un soldat intemnitat.
Ceva se schimba. De fapt, ceva a continuat sa evolueze din momentul cand a aparut primul shooter (Wolfenstein 3D, daca va intrebati care era ala) si a devenit mai mult mai mult decat un joc.
Parerea mea este ca MW3 si BF3 se pot caracteriza ca filme interactive.
Detaliile grafice au evoluat atat de mult incat, daca setati trailerele pe rezolutia maxima, o sa para ca va uitati la filmari, la un trailer de block-buster, nu la grafica generata pe computer.
Muzica din aceste jocuri este compusa de oameni care compuneau inainte pentru filme (vezi Hans Zimmer, care-i cunoscut pentru colana sonora a numeroase filme de succes) iar povestea e atat de imersiva incat uiti ca de fapt joci un joc.
Sau nu, poate ca nu uiti, ca trebuie sa fii tampit sa treci prin aceiasi chestie care ca dementii aia care dupa ce s-au uitat la Avatar voiau sa traiasca in Pandora acea lume imaginara.
Nu, esti constient ca e un joc, si totusi iti trezeste reactii la fel ca un film bun. Si sa nu-mi spuneti ca n-ati avut parte de macar un film care sa va atinga la coarda sensibila.
Iti pare rau dupa cei care cu doua misiuni in urma spuneau glume si acum ii vezi cum sunt omorati in fata ochilor tai si esti lasat sa sangerezi si sa arzi. Simti neputinta, cand dupa explozia unei bombe nucleare, te tarai din elicopter horcaind. Simti ura cand cel care-l credeai un om integru, se dovedeste a fi un ticalos care a ucis cu buna stiinta sute de oameni. Simti speranta cand un caracter din joc, caruia i-ai spus sa plece si sa-si salveze fundul, vine inapoi dupa tine sa te salveze sau cand cineva pe care-l credeai mort, il gasesti bine mersi intr-o inchisoare siberiana.
Arta ar trebui sa nasca emotii. Si am o intrebare, jocurile (binenteles, nu toate) sunt arta?
Desi jocul care poarta in coada numarul trei din mult apreciata serie Battlefield era vorba sa se lanseze in mod oficial abia pe data de 25 octombrie, cu surle si trambite, acesta a aparut deja pe trackere gen ThePirateBay inca de pe data de 16 octombrie.
Binenteles, release-ul este un CLONEDVD, nu contine nici un crack, deci jocul nu poate fi inca jucat de cei care au tras cei 9.96Gb.
Nu bag mana in foc, dar situatia ar putea sa ramana destul de mult neschimbata, Battlefield 3 merge mana in mana cu Origin, iar asta inseamana ca e foarte greu de crack-uit.
Eram si eu intr-o buna zi prin Sibiu (apropo, tre sa va arat niste poze care le-am facut pe-acolo, e superb orasul) si cum stateam si eu linistit pe o banca, deoadata zuuum, primesc notificare de mentiune pe twitter.
Dupa cum se poate vedea si in imaginea alaturata, Acsel (caruia tin sa-i multumesc) mi-a dat pontul pentru un concurs in urma caruia as putea face parte dintr-o echipa de promovare online a telefoanelor mobile de la Samsung.
Daca eram acasa era o treaba, aveam toate uneltele necesare crearii unui clip cu care sa particip, dar fiind plecat cu serviciul mi-a fost foarte greu.
Intr-o seara am rugat un prieten sa ma filmeze prin centrul Sibiului, cu telefonul propriu, cautand o zona in care sa ma si vad, dar sa mi se auda si vocea tinand cont de faptul ca era intuneric si batea si vantul.
A doua zi, cu materialul brut pregatit, m-am pus pe cautat ceva cu care sa fac editare video, pana la urma gasind un laptop cu Windows XP (cele cu Windows 7 nu au preinstalat Movie Maker) si conectat la internet cu ajutorul unui stick de la RDS (cu viteza limitata) m-am apucat de treaba. Clipul realizat de mine a obtinut vreo 34 de voturi si am trecut astfel la faza urmatoare care consta intr-un interviu in care sa-i conving pe cei de la Samsung ca merit sa fac parte din echipa. Criteriile sunt:
a. Consumator open-minded, tanar si receptiv in fata inovatiilor tehnologice. Candidatul nu este un blogger consacrat si cu nivel de popularitate foarte mare, sau un senior in domeniul online din Romania, ci un fan al brandului, cu pasiuni si experienta relevanta in jurul thenologiei informatiei si industriei mobile. b. Tech knowledge (40%) - Are cunostinte despre tehnologie, in special cea mobila - Este familiarizat cu trenduri, discutii si concepte legate de tehnologie si telefonie mobile c. Capabilitati de socializare online (30%) - Utilizeaza frecvent si este pasionat de retele sociale, bloguri, forumuri si comunitati online - Detine conturi pe retele sociale importante in Romania si/sau detine un blog personal/website - Urmareste activitatea Samsung in social media d. Quality content making (20%) - Capacitate de dezvoltate de continut video (la nivel amator) - Talent descriptiv si usurinta , corectitudine si logica in dezvoltarea de continut text e. Samsung favorability (10%) - Cunoscator al produselor Samsung si al punctelor de diferentiere pe piata ale acestora - Utilizator de produse Samsung Mobile f. Optional, cunoasterea cat mai buna a limbii engleze si inclinatiile artistice – design, creativitate, etc- pot fi puncte de diferentiere pentru candidat.
Airsoftul e un joc sport pasnic, si desi am scris ca as fi fost ranit, bandajat sau omorat, chestiile astea nu s-au intamplat in realitate. Astea-s elemente de role-play, pentru a creea o experienta placuta mie si celorlalti participanti. La urma urmei cum mai scriam daca eram mort, nu-i asa? Munitia nu era munitie ci bile de plastic, armele erau de fapt replici de airsoft iar luptatorii - oameni pasionati de miscare in aer liber.
A fost primul eveniment mare la care am participat si-am ramas placut impresionat de tot, de la paharelul de tuica cu care am fost primit la intrarea in centrul de agrement, pana la masa, cazare, organizare, locatie de joc, jocul in sine, concertul rock (la care n-am participat din pacate, eram terminat de oboseala), ciorba radauteana de duminica dimineata (desi nu-mi facusem de cap in seara precedenta) si mosia Cai de Vis unde iar am fost pusi la masa si-am vizitat grajdurile cu cai.
Dar elementul care mi-a placut cel mai mult in toata chestia asta au fost oamenii. Si cei cu care am plecat de la Iasi, si cei care i-am gasit acolo, coechipieri, inamici sau organizatori. A fost un weekend atat de grozav incat astept cu nerabdare editia urmatoare.
Stateam ranit langa copac si urlam din toti plamanii dupa medic, adica dupa Vente. In jurul meu se auzeau numai sunetele armelor care trageau, peste tot numai rafale si strigatele celor care chemau medicul, la fel ca mine.
Dupa ce am sangerat vreo doua minute, desi nu mai speram, m-am trezit cu medicul langa mine, legandu-mi bandajul pe mana.
Imediat ce mi-a legat rana, m-am retras impreuna cu el in interiorul satului, unde Playmaker mi-a spus sa ma duc cu bomba care o gasise in Satul 1 tocmai in Satul 2. Eu eram deja ranit o data si nu aveam sa supravietuiesc inca unui atac din partea Capitalei Rosii, am acceptat cu bucurie misiunea. Cu ochii in patru, am inceput sa alerg spre Capitala Albastra pentru a nu-mi da de gol intentiile mele, si imediat ce m-am aflat la adapostul rapelor si frunzisului am intors spre dreapta, urmand sa trec pe langa Satul 2.
Din loc in loc, ma opream si-mi consultam GPS-ul, apoi cercetam cu atentie zona care aveam s-o traversez. Nu stiam nimic despre inamici care sa fi ajuns atat de adanc in spatele liniei frontului insa niciodata nu poti fi prea precaut.
Mai tarziu, cand totul era deja terminat, am aflat ca era cel putin un sniper inamic undeva in spatele Capitalei Albastre. Eu nu l-am vazut, nu stiu cum a ajuns atat de departe. Pe drum am pierdut si contactul radio cu fortele albastre, nu stiam care-i situatia in Satul 3 si nici nu voiam sa nimeresc intr-o ambuscada organizata de rebeli. M-am apropiat cu prudenta pana cand am dat peste doi luptatori, care veneau dinspre Capitala Albastra si dupa ce am facut schimb de informatii, ne-am indreptat spre Satul 3 impreuna.
Am ajuns acolo imediat dupa un atac esuat din partea Rebelilor sau din partea Luptatorilor Rosii, nu stiu exact cine si m-am lipit de cei care se duceau sa intareasca apararea in Satul 2. Cam la jumatatea distantei dintre sate, am intalnit rezistenta si eu am fost atins de foc inamic intr-o pozitie in care medicul n-avea cum sa ma panseze fara sa fie in pericol la randul lui de a-si pierde viata.
Am murit si m-am indreptat spre raspawn la Capitala Albastra, binenteles ca n-am nimerit directia din prima si m-am invartit vreo 10 minute pe-acolo fara s-o gasesc.
Intr-un final am ajuns in baza si-am infulecat ceva din mancarea care o aveam la mine, apoi la ordinele generalului am plecat spre Satul 3 sa intaresc apararea acolo, deoarece o mare parte din luptatori trebuiau sa plece spre Satul 2 unde cel putin din traficul radio imi dadeam seama ca se dadea o lupta grea. In Satul 3 erau doar trei oameni, din care doi stateau in sat si cel de-al 3-lea statea de paza pe o colina, pazind zona cea mai expusa unui atac. Am facut cu randul la paza bucurandu-ma de linistea care domnea in zona si injurand ploaia mocaneasca care incepuse. Dupa minute in sir in care nu s-a intamplat nimic, ne-am trezit cu opt sau noua luptatori din echipa rosie flancandu-ne. Era nasol.
Practic eram pierduti din punct de vedere a superioritatii numerice inamicului si a terenului inalt de unde atacau. Am chemat intariri prin statie si impreuna cu Sunrise am incercat o misiune aproape sinucigasa incercand sa le cadem in spate atacatorilor. Din pacate insa comunicatiile noastre erau ascultate si in timp ce vreo sase luptatori din echipa rosie atacau Satul 3, alti trei au ramas in urma pentru a ne scoate din lupta pe mine si pe Sunrise. Dupa un schimb scurt de focuri, Sunrise a fost lovit, iar eu am mai rezistat doua-trei minute, dupa care am fost lovit si eu, blestemand bateriile care ma lasasera balta la sistemul de ochire.
M-am ratacit din nou in drum spre Capitala Albastra si dupa ce am mai mancat din restul ratiei am primit informatii ca se va da atacul final la Capitala Rosie. Toata echipa albastra s-a adunat in Satul 2 si pe acorduri de Tezaur Folcloric am pornit atacul...
Un martor spunea: "La atacul final al capitalei rosii, aerul printre copacii din padure se misca dizlocat de forta de atac a albastrilor."
Barba striga prin portavoce "Predati-va!" iar din Capitala Rosie se striga din cand in cand "Pupati-ne-n c*r!" , luptatori mureau in ambele tabere, se aruncau fumigene, si printre copaci vajaiau gloantele incontinuu...
Am murit toti dar am facut prapad in Capitala, nu stiu daca mai ramasesera maxim patru-cinci din echipa rosie...
De cand butonez calculatoarele si internetul am ajuns la concluzia ca nu merge treaba cum ar trebui cu doar un singur browser instalat. Nu exista inca browserul perfect pentru mine asa ca-mi impart activitatile intre mai multe.
In acest moment pe pc am Internet Explorer, Opera si Chrome. De primul am avut nevoie ca sa descarc alt browser, cel de-al doilea are un manager de download-uri, un quick launch si un manger de bookmarks si parole de mai mare dragul, iar Chrome merge foarte fain, stie de aplicatii ca Tweetdeck si Evernote.
Pe telefon (Samsung Galaxy S) am browserul default, Opera Mobile si Firefox cu care imi fac treaba. Dar asta nu-i tot!
Browserul telefonului are o functie oarecum ascunsa (tasteaza in campul pentru adresa a browserului "about:useragent" fara ghilimele) care iti permite sa schimbi User Agent-ul (o chestie care-i spune paginii ce browser folosesti) si alegi dintr-o lista (Galaxy S, iPhone, Desktop, etc) sau scrii ce vrei tu.
Cum toate filmele SF la care ma uitam eu s-au cam dus la vale, incepand cu Stargate SG1 care il iertam ca s-a incheiat dupa nici 10 sezoane, apoi Stargate Atlantis care si ala "a murit" de tanar, si terminand cu pruncul ucis in fasa pe nume Stargate Universe, am decis sa caut inlocuitori, niste seriale faine la care sa ma uit in timpul liber.
Unul dintre posibilii inlocuitori care sa-mi satisfaca pofta de science-fiction de calitate a fost Fringe, care insa nu m-a atras atat de tare incat sa ma apuc mai devreme de el (abia acum doua zile l-am tras de pe torrent), mult mai interesat am fost de Falling Skies, mizand pe faptul ca producatorul Steven Spielberg o da destul de rar cu oistea de gard, si face filme faine.
Si-am avut dreptate, Falling Skies e un serial de nota 10, ma mananca degetele sa va povestesc cat de masca am ramas cand ... dar nu vreau sa va stric placerea de a viziona primele 10 episoade aparute pana acum, asa ca-mi vad de treaba, si astepand sezonul doi, salivez cu juma' de gura la ghiveciul de super-eroi care va fi the Avengers.
Modul de a face cumparaturi a femeilor (cunoscut si sub titulatura de shopping destrabalat) a ajuns stereotip, toti stiu ca nu-i okay sa pleci cu femeia la cumparaturi, din motive care nu trebuie sa le expun aici, ca le cunoastem, aproape cu totii, nu-i asa?.
Pentru cei mai tineri si iaca banc: Stiu ca se spune "logica feminina", dar de ce sa ma tarasca prin tot talciocul pentru a-mi arata o fusta care nu-i place?
Fara sa fiu misogin, cred ca toti barbatii au trecut la un moment dat printr-o asemenea situatie si daca, n-au facut-o inca, sa nu spere prea mult ca scapa, e ceva prin care musai trebuie sa se treaca, e un test de maturizare, cum era in neolitic omoratul ursului cu mainile goale. Gen. Si sa treci prin aceasta incercare e cu atat mai grea cu cat ai un stil de facut cumparaturi foarte simplu, cum este al meu, de exemplu.
Pentru chestii marunte, nu ma uit la pret, chiar nu-mi pasa ca in alt cartier la nu-stiu-ce magazin ar fi mai ieftin. Energia consumata mergand pana acolo sau biletul de tramvai nu se justifica. Altfel sta treaba cand e vorba de chestii mai scumpe.
Nu-s nici miezu' din kurtos, nici intunericul din sarmale, bugetul meu de angajat la stat nu-mi permite inca sa arunc banii pe fereastra si daca fac o investitie care trece de 100-150 de lei, deja incep sa cantaresc optiunile. Un pic de cautat pe internet, plus o raita prin magazine ma ajuta sa iau produsul daca nu la cel mai mic pret, atunci cu maxim 10 lei mai mult.
Mult mai linistit ma uit la produse si scot portofelul din buzunar cand vad anunturi de genul "Daca gasesti mai ieftin ca aici, platim diferenta!", singurul regret e ca sloganuri d-astea nu le gasesc decat pentru o anumita categorie de produse. Mi-ar placea sa gasesc si pentru articole de airsoft, pentru echipamente, haine, bocanci, nu numai pentru electronice si electrocasnice.
Vrei sa fii de doua ori mai sigur ca pretul e cel mai mic? Cumpara de la Altex. Pentru ca acum, Altex oferă 2x Diferenta. Nici eu nu stiam, noroc ca am aflat de la Marius.
PS: Am senzatia ca, intr-un fel sau altul, o sa "platesc" pentru ce-am zis mai sus, pe la inceputul articolului asa ca tin sa precizez, vorbesc din amintiri. :D
Cand mi-am luat Samsung Galaxy Spica, am inceput sa scriu tutoriale si tot felul de sfaturi pentru posesorii acelui model. Pe cei care eu intampinat diferite probleme, i-am ajutat cum am putut, prin mail sau prin comentarii la articole. La fel si cand mi-am luat Samsung Galaxy S.
Acum, Samsung a lansat un concurs prin care eu, pot deveni ambasador al brandului in randul fanilor. Ce inseamna asta? Inseamna ca as putea testa un numar mult mai mare de produse si as putea sa ofer sfaturi in cunostinta de cauza, asa cum am facut-o si pana acum, de nenumarate ori pentru mai multa lume...
Ce am efectiv nevoie? Sa dati click pe adresa de pe Facebook a filmuletului cu care particip eu in concurs si o data intrati, sa dati un click pe Like ca sa apara filmuletul postat de mine apoi pe "VOTE" si altul pe "SHARE"
Atat. In speranta ca veti renunta la maxim un minut din viata voastra pentru a ma ajuta, va multumesc anticipat.
Imediat ce am ajuns in Capitala Albastra m-am asezat in fund si m-am apucat sa-mi pun munitie in incarcatoare, sa-mi fac ultimele ajustari la echipament, la fel ca ceilalti. Generalul nostru facea ultimele precizari, ultimele modificari ale planului de atac.
In seara de dinainte pierdusem vreo 3 ore punand la punct detaliile, cum o sa atacam, cum o sa fie echipele, etc. Pe "hartie" totul suna foarte bine, insa eram constient ca toata strategia se va duce de rapa cand se va intampla ceva neprevazut, cum se intampla mai tot timpul.
"No Battle Plan Survives First Contact With the Enemy" cica ar fi zis un general prin al doilea razboi mondial. Cat de multa dreptate avea!
Eu eram linistit. Aveam arma si munitie, comunicatiile functionau, aveam provizii de apa si mancare, Eram constient de pozitia mea, stiam cine-mi sunt camarazii de arme, stiam unde trebuia sa ma duc si ce trebuia sa fac. Singura problema care o aveam, era ca mi se pareau de doua ori mai multi copaci decat erau in realitate, ca urmare a atacului chimic (cu alcool) suferit cu o seara inainte.
Putin mai tarziu de orele 08.00 Zulu, s-a inceput atacul pentru cucerirea celor trei sate. Eu impreuna cu Playmaker (comandantul grupului) Vente (medicul) Huidu, Maximal, Santa, Dragos si Lutz ne-am indreptat in viteza cea mai mare spre cel mai indepartat sat de capitala noastra dintre cele trei aflate la granita cu imperiul Rosu. Ne-am gandit ca nimeni dintre fortele Rosii nu o sa se astepte sa ne ducem in Satul 1, dat fiind diferenta de distanta care o aveam de parcus fata de combatantii Rosii, si de acea data, am avut dreptate.
Dotat cu GPS, mi-am asumat rolul de navigant al grupului si chiar daca cerul era partial acoperit de nori gri, am reusit sa-mi ghidez camarazii in cel mai scurt timp spre Satul 1. Inainte de a ajunge efectiv la sat ne-am desfasurat fortele si in foarte scurt timp, toti combatantii rosii care erau deja acolo,au fost scosi din lupta, cu pierderi zero in randurile trupelor noastre.
Am arborat steagul albastru in mijlocul Satului 1 si am luat pozitii defensive. Fiind cel mai aproape de Capitala Rosie, Satul 1 putea fi atacat foarte rapid si situatia se putea inrautati din moment in moment. Ceea ce s-a si intamplat.
Cel putin sase combatanti rosii, cel putin atatia am vazut eu, ne-au atacat dinspre capitala Rosie. Pentru ca inamicii nu se aflau in raza de actiune a G36-lui meu, m-am multumit sa dau pozitii pentru colegii de pe flancuri pana cand copacul care-mi servea ca acoperire a devenit prea subtire si m-am retras pe o pozitie mai apropiata de sat. Acolo am rezistat cateva minute tragand foc de acoperire pana cand am fost ranit, cum aveam sa aflu mai tarziu, de catre friendly-fire.
Mno, tinand cont de faptul ca versurile piesei urmatoare sunt formate dintr-un cuvant si trei numere pronuntate in doua randuri in limba engleza, nu cred ca treaba se intampla in Rusia.
Un pedofil, o fetita cu puteri telekinetice si ceea ce pare a fi un extraterestru, toate astea apar in videoclipul piesei First of the year de la Skrillex. Nu ma omor dupa dubstep, dar piesa asta e ciudata rau. Intr-un mod, bun...
Poate ati auzit, pe langa faptul ca Steve Jobs a murit, ca s-a lansat iPhone 4S care are Siri.
Atunci cand s-a lansat primul iPad se facea misto de nume (la "absorbant" in engleza se zice "pad", si nu ma refer la adjectiv daca ma intelegeti) iar acum, povestea se repeta: Siri in Japonia inseamna fund iar in Georgia - penis.
Numele e amuzant pentru aia, insa functia in sine nu-i deloc revolutionara, eu si ceilalti utilizatori de Android OS aveam ceva de genul, acum mai bine de un an. Ma rog, baietii s-au priceput tot timpul sa reinventeze roata...si eu ma indoiesc sincer ca treaba sta in felul in care e prezentat in filmulet.
E o nevoie de putere de procesare foarte mare (ca sa nu zic imensa), si o baza de date bazata pe invatare, pentru a putea recunoaste rapid si corect cuvinte cheie spuse in cadrul unei propozitii, indiferent de nivelul de sunet ambiental, indiferent de accent, indiferent de sunetul vocii intr-un anumit moment, si a executa exact actiunea dorita de posesorul aifonului. Dar sa trecem la lucruri mai amuzante.
Pentru cine a jucat Portal (cel putin pe primul, ca in Portal 2 nu stiu care e treaba, nu l-am jucat) poate si-l aduce aminte pe GladOS, robotelul ala simpatic care incerca sa-ti puna capat vietii, si daca da, o sa aprecieze urmatorul clip:
Cand o sa recitesc peste vreo 20-30 de ani articolul asta, probabil o sa-mi cante pe fundal "Pusca si cureaua lata", nu ca mi-ar placea foarte tare piesa, dar alta mai potrivita nu cred ca se gaseste. Mno, ar mai fi aia de la Fara Zahar, care incepe cu "De treci codii de arama, de departe vezi arzand..." dar parca nu prea are legatura cu ce vreau eu sa zic...
In scurt timp, o sa ma ridic de la pc, o sa-mi imbrac uniforma de camuflaj, o sa-mi pun ochelarii balistici, o sa-mi iau in spate geanta cu G36-le meu tunat, si-o sa-mi incep deplasarea spre Botosani, unde, la umbra codrilor de arama, inconjurat de prietenii mei din Bauri - C7 si alti jucatori de airsoft din tara, voi participa la primul meu event de airsoft mai mare decat interjudetenele la care am mai fost.
Uite ce zic chiar organizatorii, baietii de la U.S.L.A.: chiar pe site-ul evenimentului:
Clubul Sportiv Airsoft Botosani in parteneriat cu Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Botosani va invita in perioada 7-9 Octombrie sa luati parte la prima editie a evenimentului airsoft "Lupta pentru Codrii de Arama". Evenimentul va avea loc in proximitatea centrului de agrement Agafton-Botosani, in renumita padure Codrii de Arama, o zona pitoreasca, cutreierata cândva de geniul poeziei românesti, Mihai Eminescu.
Promit ca revin cu detalii, eventual "reportaje de razboi" si binenteles, imagini si poze, cat de repede pot.
Azi dimineata mi-a venit o idee de articol, ceva despre creatie, despre idei, ceva prea tare, va zic! Dar pentru ca am uitat despre ce era vorba, o sa scriu in loc de articol un banc:
Doua cupluri de batrani discutau: - Ieri am fost la un restaurant si am mancat o friptura delicioasa si foarte ieftina . - Ce restaurant ? - Cum se numeste floarea aia pe care si-o ofera indragostitii, aia cu ghimpi? - Roza. - Asa! Roza, cum se numea restaurantul in care am fost aseara?
M-a mancat in fund si mi-am activat Timeline pentru Facebook, dar nu pot sa zic ca arata naspa, ba chiar e foarte faina ideea. Daca vreti si voi, si nu mai aveti rabdare pana pe 6 octombrie cand e lansarea oficiala, puteti activa Timeline urmand indicatiile acestea:
In fereastra care va aparea, in prima introduceti numele dumneavoastra iar in cea de-a doua, numele aplicatiei care vreti voi, dar sa fie cu litere mici, fara spatii, fara numere si bifati "I agree..."
Click pe "Open Graf"
In prima casuta scrieti "cook" si in cea de-a doua "pizza"
Click pe "Get started"
Cautati in josul paginii butonul de "Save changes" si dati click pe el.
Intrati din nou pe Facebook, veti fi notificati de activarea profilului, acceptati.
Si gata.
Chestia naspa e ca doar cei cu profilul modificat in Timeline o sa poata vedea Timeline-ul tau :(
Grasu XXL si-a lansat videoclip pentru ultima piesa lansata inpreuna cu Guess Who - LaLa Song.
Chestia amuzanta e ca videoclipul se termina cu indemnul "Fumatul dauneaza grav sanatatii." in loc de "Drogurile ucid." Sau inteleg eu prea multe din piesa asta? :))
Eu mi-s calm asa de felul meu. Sau ca sa fiu intradevar sincer, sunt calm cand cei din jurul meu o iau razna de nervi, ca in rest imi sare si mie mustarul, ca deh, om sunt si eu, din cauze putine la numar si pe care n-am de gand sa le amintesc acum.
Modul asta de functionare al propriei persoane nu poate decat sa-mi fie de folos, mai ales cand prietena , din motive intemeiate, face ca popcornu'. Si pe buna dreptate!
De ce zic asta? Ieri seara am facut o rezervare la Helicomed pentru niste analize medicale pentru astazi la ora 09.00, convinsi fiind ca treaba o sa se rezolve in timp scurt, cum aveam deja experienta cu Vital Test de exemplu.
Ei bine, desi venisem pe la 08.50 pe la ora 09.35 inca nu plecasem, desi era vorba doar de o simpla proba de sange care se recolteaza in maxim doua minute. Si prietena mea are si ore la facultate, nu prea poate sa piarda timpul, asa aiurea.
Pentru ce naiba se mai fac rezervari daca nu se respecta orele?
Proaspat lansatul (beta) multiplayer Battlefield 3 beneficiaza din start de awesomeness daca vorbim despre confruntarile masive intre 64 de jucatori pe harti gen Caspian Border cu vehicule, avioane and shit.
La cat e media acum, 64 de jucatori pe un server pare, daca nu mult, cel putin destul. Ei bine nu. Niste baieti simpatici, animati de dracu' stie ce idee perversa, au creat pentru modul Conquest din Operation Metro, care initial puteau primi doar 32 de jucatori, servere la care se pot conecta simultan 128 de jucatori. O suta doua zeci si opt! Va imaginati ce macel virtual iese?
Chestia naspa e ca cei de la EA au anuntat ca jucatorii care vor fi prinsi ca joaca pe serverele alea vor fi banati. Era un nene roman care se lauda ca a jucat pe un astfel de server si n-a patit nimic, dar mai stii?
Parerea mea? N-o sa reuseasca mare lucru, intr-un fel sau altul, Battlefield 3 tot se va juca in 128 de oameni si va avea mai mare succes o varianta crackuita care suporta asa ceva decat jocul original, limitat din soft...
Zilele trecute rasfoaim (digital vorbind) blogurile iesenilor sa vad ce se mai intampla, cand am vazut un articol scris de Seaqxx despre Crosul Loteriei Romane, intrecere sportiva organizata simultan si concomitent in acelasi timp la Iasi, Cluj-Napoca, Bucuresti, Timisoara, si Constanta de ghici cine...Loteria Romana!
Eu sunt alergator de felul meu, chiar si la serviciu particip la competitii de atletism cu rezultate foarte bune, asa ca mi-am anuntat colegii (o parte din ei deja stiau) si in dimineata zilei de astazi, ne-am inscris (cu o singura exceptie) la categoria Seniori Nelegitimati.
Pana sa ma aliniez la start, am facut o investitie de 3 lei si-am cumparat un loz cu gandul ca o sa fie necastigator, si-o sa intre la extragerea pentru telefonul mobil care s-a organizat dupa cursa. Ghinion, lozul a fost castigator, dar cu un premiu instant de 3 lei. In loc sa-mi iau banii inapoi, mi-am mai luat un loz care din nou s-a dovedit a fi castigator. La fel ca mai inainte, mi-am mai luat unul in contul premiului si acela fiind din nou castigator. Exact cand incepea lumea sa se uite ciudat la mine, am nimerit unul necastigator care m-a facut sa pierd o ora si ceva dupa alergare (cat a durat extragerea), sperand ca n-o sa plec cu mana goala. Binenteles, n-am castigat nimic.
Revenind la momentul cursei, m-am aliniat si eu la linia de start din fata Palatului Culturii, printre primii, lucru care nu m-a scutit de un foarte periculos slalom printre copii, pana undeva pe la jumatatea bulevardului Stefan Cel Mare, cand ne-am rarit considerabil. Dupa un traseu de 4300m, cu prima jumatate reprezentand numai urcus, am ajuns la linia de finish pe onorabilul loc 16 la categoria mea - seniori amatori.
Poze nu prea am, dar am reusit sa filmez premierea baietilor si fetelor amatori. Si cu asta am ramas, cu filmarea, cu tichetul de control, numarul de concurs si, dupa cum m-a luat somnul, cred c-am prins si un inceput de raceala. Dar a fost fain. Acum sa vad cat de fain e ceaiul si pastilele :(
