25 aprilie 2010

Ce-ati face daca?



certurile sunt o realitate de care depinde bunastarea traiului in doi. Invata sa te certi inteligent pentru a rezolva din timp problemele inerente.

1. Asculta!

De cele mai multe ori, atunci cand ne certam incercam sa ne impunem punctul de vedere si devenim surzi la argumentele celuilalt. Nu vei ajunge nicaieri daca nu iei in calcul posibilitatea ca partenerul sa aiba dreptate. Tine minte ca daca unul dintre voi va castiga cearta, atunci ati pierdut amandoi. Scopul unei discutii in contradictoriu este sa aduca la suprafata nemultumirile si sa le ofere o rezolvare.

2. Nu incerca sa ii ghicesti gandurile!

Chiar daca il cunoasti de foarte mult timp, nu face greseala de a crede ca il intelegi pe deplin pe celalalt. Oamenii se schimba in timp si e posibil ca el sa iti devina strain. Intreaba-l despre ceea ce simte, despre ceea ce gandeste.

3. Nu atacati mai mult de o problema!

Nu aduce in discutie si alte subiecte. De exemplu, daca va certati in legatura cu educatia copiilor, nu lasa cearta sa degenereze in discutii interminabile despre bani, alcool etc. Rezolvati problemele una cate una. In plus, nu dezgropati vechile probleme. Nu veti face decat sa va iritati mai mult.

4. Spalati-va rufele murdare in familie!

Nu lasati alte persoane sa participe la discutie. Daca o cearta este iminenta, faceti tot posibilul sa amanati momentul pana atunci cand sunteti singuri. Nu numai ca ii veti pune pe ceilalti intr-o situatie dificila, dar veti regreta decizia. Ganditi-va bine daca aveti nevoie de cineva sa se implice in problemele voastre si daca nu sunteti in stare sa va rezolvati singuri probelemele, atunci implicati-i si pe ceilalti.

5. Cearta-te!

Daca ai ceva sa ii reprosezi partenrului, nu ezita sa vorbesti cu el chiar daca e posibil sa va certati. Este mai bine sa te certi in legatura cu probleme mici, decat sa te inchizi in sine si sa privesti cum problema devine din ce in ce mai mare. S-a observat ca cele mai longevive cupluri sunt cele care se cearta des. Ele isi rezolva problemele inainte ca acestea sa degenereze in conflicte. Partenerii trebuie sa discute pentru a intelege si a se face intelesi. Nu spera ca partenerul tau iti va ghici nemultumirile, ci marturisteste-i-le.


”Intr-o zi,un intelept din India puse urmatoarea intrebare discipolilor sai:
-De ce tipa oamenii cand sunt suparati?
-Tipam deoarece ne pierdem calmul,zise unul dintre ei.
-Dar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e chiar langa tine? inreba din nou inteleptul
-Pai,tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude,incerca un alt discipol.
Maestrul intreba din nou:
-Totusi,nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce joasa?
Nici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri:
-Stiti de ce tipam unul la altul cand suntem suparati? Adevarul e ca, atunci cand doua persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. Pentru a acoperi aceasta distanta,ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt mai suparati,cu atat mai tare trebuie sa strige,din cauza distantei si mai mari.
Pe de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite? Ele nu tipa deloc. Vorbesc incetisor,suav. De ce? Fiindca inimile lor sunt foarte apropiate. Distanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici nu mai vorbesc,doar soptesc,murmura. Iar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai e nevoie nici macar sa sopteasca, ajunge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg. Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.
In final,inteleptul concluziona, zicand:
-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiti cuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atat de mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.

Mahatma Ghandi


Sau...

http://www.eva.ro/dragoste/relatii/cearta-poate-tine-flacara-aprinsa-articol-2317.html

Citeste ce-i ingrosat si subliniat si tine minte.

18 aprilie 2010

Simbolul pierdut


Prin bunavointa prietenei mele am facut rost de ultimul bestseller al scriitorului Dan Brown, intitulat Simbolul Pierdut. E a 4 carte a acestui autor care o citesc, dupa Codul Lui DaVinci, Inger si Demon si Fortareata Digitala. Ce sa zic, carte grozava, poate nu chiar atata de scandaloasa ca celelalte insa foarte bine documentata si cu intorsaturi de situatie care te lasa uimit. Aceasta carte m-a facut curios asupra noetici o chestie care ia in mod serios si stiintific chestii ca sufletul, gandul ca "materie", impactul mintii umane asupra materiei. Desi considerata pseudostiinta, tratand subiecte "delicate", pentru cine a vazut documentarele "What the fuck do we know?" si "The Secret" a vazut ca nu sunt putini cei care cred in influenta gandului, a mintii umane asupra materiei, asupra spatiului...si acestia sunt ori fizicieni ori preoti. Ciudat, nu?
E ciudat cum fizicieni care studiaza alcatuirea universului in care traim ajung la concluzia ca materia nu exista, exista doar informatie, iar noi, ca fiinte constiente, trestii ganditoare, putem sa modificam realitatea dupa placul nostru. Cu cat avansam mai mult, cu atat ajungem sa ne intoarcem la principii care le cunosteau Anticii. Pana la urma, cea mai avansata tehnologie disponibila pentru acele vremuri era insasi mintea omeneasca. PS:Dupa ce am citit cartea tare as vrea sa vizitez Washington D.C.

Suntem vedete


Joacă Counter Strike în realitate

Asa incepe articolul publicat in Adevarul de Seara despre comunitatea de airsoft din orasul celor sapte coline.

Membrii clubului „Compania 7“ din capitala Moldovei practică de doi ani airsoft, un sport de simulare militară. Modurile de joc sunt identice cu cele din jocurile pe calculator, cum ar fi „Deathmatch“ sau „Capture The Flag“.

În fiecare dimineaţă de sâmbătă şi duminică, pădurea din Bucium se transformă într-un „teatru de război“. Din maşinile care parchează la lizieră coboară indivizi cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, toţi echipaţi din cap până în picioare de parcă ar pleca într-o zonă de conflict din Afganistan.

Aceştia fac parte din clubul „Compania 7“, înfiinţat la Iaşi acum doi ani, timp în care a ajuns să numere 32 de membri, toţi uniţi de aceeaşi pasiune. De la studenţi până la directori, membrii „Companiei 7“ îşi fac timp în fiecare weekend pentru a practica unul dintre cele mai distractive jocuri inventate pentru bărbaţi.

Toţi „soldaţii“ sunt legaţi de codul de onoare
Odată ajunşi în poieniţa de la marginea drumului, „soldaţii“ se împart în două echipe şi îşi încarcă cu muniţie replica de airsoft. După ce-şi aleg frecvenţele radio pe care comunică, cele două grupări opozante se împrăştie pe dealurile din zonă. Runda începe în momentul în care echipele pornesc una în urmărirea celeilalte.

„Scenariile de luptă sunt similare cu cele din jocurile pe calculator, gen Counterstrike, respectiv „Deathmatch“ sau „Capture the Flag“, unde fie eliminăm pe toţi cei din echipa adversă, fie îndeplinim un obiectiv anume“, spune Otto. „Diferenţa faţă de jocurile online este că cu banii pe care îi dau pe un calculator pot să mă dotez pentru airsoft şi joc «Counter Strike» în realitate“, precizează şi Res.

Practicarea airsoft-ului implică totodată şi o verticalitate din partea jucătorilor, care respectă regula celor trei „R”. Aici intră respectul faţă de adversar, responsabilitatea unui joc în care se trage cu proiectile şi regulile ce trebuie urmate cu fair-play.

„Chiar dacă impactul unei bile de plastic nu lasă nicio urmă, jucătorul atins trebuie să recunoască că a fost eliminat pentru că acest lucru ţine de onoare“, explică Res.

Un sport creat de japonezi în anii `70
Airsoft-ul este un sport conceput în Japonia în urmă cu 40 de ani. Spre deosebire de marcajele cu vopsea specifice jocului de paintball, creat de americani acum 30 de ani, în airsoft se pune un accent foarte pronunţat pe realismul replicilor şi al echipamentelor folosite de practicanţi.

Toate acestea fac ca un joc să se apropie foarte mult de simularea militară. În luna februarie a acestui an, Ministerul Sportului a introdus airsoft-ul în nomenclatura de specialitate din România.

De ce echipament ai nevoie ca să practici airsoft
Din cauză că echipamentele nu sunt disponibile pentru închiriere, airsoft-ul este practicat de cei care îşi permit o investiţie relativ consistentă.

Mai întâi este nevoie de instrumentul muncii, respectiv o replică de airsoft, pentru care nu este nevoie de un permis special. În locul bilelor de vopsea, care nu sunt deloc blânde la impactul cu „victimele“, aceste aparate folosesc pe post de muniţie biluţe din plastic biodegradabil, de aproape 0,2 grame greutate.

„În funcţie de preferinţe, preţul unui asemenea dispozitiv pleacă de la 75 de euro şi poate ajunge chiar şi la 1.500 de euro, caz în care poate fi chiar mai scump decât o armă reală. Replicile de airsoft seamănă foarte mult la exterior cu armele reale, inclusiv în ceea ce priveşte greutatea, detalii ce dau un feedback real în timpul jocului“, explică Blazer, membru în „Compania 7“.

Un tonus bun, obligatoriu

La fel de important pentru un practicant de airsoft este combinezonul, care serveşte atât pentru camuflaj, așa cum se vede mai jos, cât şi pentru protecţia jucătorului.

„Oricine se află în apropierea armelor este obligat să poarte ochelari de protecţie pentru orice eventualitate, precum şi cască, bocanci şi vestă. Nu în ultimul rând, jucătorii trebuie să aibă o bună condiţie fizică, pentru a se putea deplasa lejer pe distanţe mari cu aproape zece kilograme de echipament în spate”, precizează Res, liderul „Companiei 7“.

Articol disponibil online aici





PS:Azi, YSR mi-a dat jos handsfree-ul din ureche cu o bila din sniper-ul lui.

11 aprilie 2010

Yo



Ochelari Revision Sawfly de la mama lor, DPM, HK G36c si USP Tactical. Intr-un cuvant KICKASS

PIC

Simulator de Android


Vreau Android. Are niste aplicatii asa de faine...PS: Cine vrea sa vada cum arata un sistem de operare android poate intra aici

10 aprilie 2010

Dependinte


De la o discutie despre fumat si nicotina si dependenta de aceasta am inceput sa ma gandesc la tot ce inseamna dependenta. Sa fim seriosi, totul depinde de tot. Absolult tot. Universul asta cu 4 dimensiuni e un univers creat din dependinte. Viata de pe Terra depinde de o groaza de factori, cum ar fi distanta fata de soare, de steaua galbena care o numim Soare, de stratul de ozon, de inclinarea axei, de prezenta oxigenului. Exista bacterii care desi nu depind de lumina sau oxigen, au nevoie totusi de caldura sau sulf. Oamenii sunt dependenti de aer, mancare si somn. Unii mai sunt dependenti de cafea tigari sau iarba. Unii sunt depedenti de adrenalina si pentru ea fac parasutism, bungeejumping, inoata in ape cu rechini sau conduc bolizi de curse cu viteze de 300kmh. Unii sunt constienti de dependenta si incearca sa scape. Nu-i greu sa te lasi de tigari, e greu sa nu te apuci iar de fumat. Se pare ca si alergatul creeaza dependenta, mai exact, corpul se obisnuieste cu endorfinele, adrenalina si nivelul de oxigen cu care este alimentat creierul atat de mult incat perioadele de repaos sunt fara nici un farmec. Programele depind de un sistem de operare. Aplicatiile linux au dependinte care se cer satisfacute pentru a se instala sau pentru rulare. Prezenta apei in forma lichida e conditionata de o anumita temperatura si presiune. Componentele hardware depind de drivere. Nu poti sa vezi filmele de pe youtube daca nu ai flashplayer. Precizia unei arme la distante mari depinde de tragator, munitie, temperatura, vant, presiune si, cum zicea Cpt. MacMillan in COD4:MW
Remember what I taught you, keep in mind variable humidity and the bullet's flight path. At this distance you will also have to take the Coriolis effect into account.

Suntem cu toti interconctati intr-un echilibru mai mult sau mai putin fragil...

6 aprilie 2010

AirSoft pe iRealitatea



Foarte fain articolul!

5 aprilie 2010

Telefoanele mele


In articolul trecut imi puneam o intrebare despre ce telefon sa-mi iau si mi-am adus aminte de telefoanele care le-am avut de-a lungul timpului. Asa ca m-am gandit sa scriu despre asta, ca sa-mi amintesc peste ani, cand o sa am cip implantat sau mai stiu eu ce naiba...

1.Primul meu telefon, a fost un Ericsson GA628. Mare, greu, nici macar n-avea bunul simt sa afiseze ora pe ecran. Cu el am invatat sa scriu mesaje si sa dau beep. Inca il mai am pe undeva printr-o cutie si din ce stiam ultima data, daca ar avea baterie inca ar functiona.
http://www.gsmarena.com/ericsson_ga_628-105.php

2. Al doilea telefon, mai avansat ca primul, era Ericsson A2618. Carcase "fashoin", jocuri ca Tetris, E-maze si Erix, wap prin sms (suna ciudat, stiu), meniu grafic, etc. Pacat de antena mare si forma butucanoasa ca era un telefon ok. Probleme cu tastele, nu mai functionau dupa folosire intensa. A "crapat", nu stiu exact din ce motiv, probleme de soft...pana mea. Il am si acum intr-o cutie prin casa. De fapt am 2 telefoane de acest fel, unul de la un cunoscut.
http://www.gsmarena.com/ericsson_a2618-193.php

3.Urmatorul telefon a fost primul telefon luat la abonament, a fost primul meu telefon nou, care l-am scos din cutie, un Sagem myX2, nu myX2-2 ci simplu. Ecran color, wap, sonerii polifonice (sonerii foarte faine ca oracait de broasca si mieunat de matza) functie de vibratie interesanta (n-am mai intalnit pana acuma vibrator lamelar la nici un telefon). L-am pierdut.
http://www.gsmarena.com/sagem_my_x_2-473.php

4.Ericsson T65. Unul din cele mai bune telefoane care le-am avut vreodata. Elegant, rezistent, destept, puteai sa faci bitmap-uri pe el, sa compui melodii, sa umbli pe wap. Avea client de mail, am impresia ca avea si functie de copiere text (you suck iPhone!). Tinea si bateria foarte mult, iar cartela se baga intr-un sertaras in partea de sus. L-am dat.
http://www.gsmarena.com/ericsson_t65-266.php

5.Urmatorul meu telefon a fost un Sony Ericsson T310. Asta avea ecran color. Avea browser wap, sonerii mid descarcabile, o memorie de vreo 500kb, jocuri Mophun descarcabile, port infrarosu. Un telefon bun care pana la urma a ajuns piese de schimb.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_t310-404.php

6.Trecand printr-o perioada de bunastare financiara, si dorindu-mi un k700, am avut ocazia sa-mi iau un Sony Ericsson k750i. Un telefon superb, unul din cele mai bune telefoane facute de SE, cu o camera de 2MP care pentru mult timp nu a avut concurent, modabil, cu jocuri java 3d, elegant, un ecran superb, solid, singurl minus care i l-am gasit a fost joysticul care a fost de proasta calitate. In rest, pacat ca nu mai scot astia de la SE un model care sa aiba specificatiile zilelelor noastre dar sa arate ca un k750. Mi-a fost furat. Mi-a parut rau dupa el.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_k750-1090.php

7.Am avut un Sony Ericsson P800, nu pentru mult timp, pentru ca l-am dat cuiva, un telefon ok, pentru vremea lui, mi-a placut ca avea touchscreen, eram la acea vreme singurul care avea telefon cu touchscreen pe o raza de cativa kilometri buni. Recunostea scrisul de mana, puteam sa desenez pe el. Foarte cool. Cum am mai spus, l-am dat la cineva. Chestia ca mi-a trezit interesul pentru seria P de la SE si cand a aparut P990i mi l-am dorit.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_p800-326.php

8.Sony Ericsson P990i. De cand l-am vazut in reviste, oferte, salivam cu gandul la el. Criminal telefonul, avea de toate. La acea vreme era cel mai tare...WLAN, BT, camera, si nu mai zic cate si mai cate...Am asteptat un pic pana mi l-am luat. La liber, cu banii jos...13 bulioane...a ramas si aia de la Media Galaxy uimita ca-l cumpar. Foarte tare telefonul, m-a tinut 3 ani de zile, timp in care m-am folosit de el la maxim. A dat chix, cum ziceam intr-un post anterior.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_p990-1318.php

9.Am avut si un Sony Ericsson W200, telefon simplu si ieftin, walkman cu infrarosu si card...l-am avut o perioda in care nu mi-a facut probleme si s-a comportat exemplar pana am dat cu el de pamant de nervi si nu i-am mai gasit toate bucatile.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_w200-1824.php

10.Ultimul meu telefon a fost si inca este, actualul Sony Ericsson w205. Voiam de mult un telefon SE cu sina, si mi-am luat telefonul asta ca un telefon de rezerva. Are destul de multe pentru pretul lui, insa sa fim seriosi, nu mai suntem acum 5 ani.
http://www.gsmarena.com/sony_ericsson_w205-2774.php

Ce sa zic, din ce se poate vedea, toate telefoanele mele au fost de la Ericsson sau Sony Ericsson. Nu-mi place Nokia, iar alte firme nu fac treaba mai buna (de fapt ar mai fi HTC care face niste chestii destul de destepte ca pana si SE au apelat la ei sa le faca unul din device-uri)

Aici se termina lista mea de telefoane care le-am avut. De fapt cred ca am mai folosit cateva zile si alte modele, insa nu-mi mai aduc aminte care au fost si oricum, am vrut sa scriu numai despre cele care le-am folosit intens. Mie nu-mi place sa-mi schimb telefoanele ca pe sosete, prefer sa-mi iau un telefon bun care imi place si sa ma folosesc de el pana moare sau devine prea depasit.

Indecizie


P990-le meu a dat chix. Adica are ceva care il face sa nu mai raspunda la comenzi, chiar si dupa ce i-am rescris softul cu SEUS. Si, de parca nu era de ajuns, in timp ce-l tineam intr-un buzunar langa o bricheta, ecranul tactil s-a crapat. Afiseaza totul perfect insa si-a perdut caracteristica de touchscreen. Acum, singurul meu telefon e un SonyEricsson w205, alb, care nici macar card nu are. Si-mi lipsesc si internetul, si ecranul mare, si muzica si tastatura qwerty...Nici macar nu pot scrie cu viteza ca ramane telefonul in urma. D-asta trebuie sa-mi iau telefon..poate nu chiar acum, dar in curand. Cat de curand. Si nu stiu ce sa-mi iau. Ce sa zic, nici n-as da bani multi pe un telefon, mai degraba as lua unul SH, dar care sa stie sa faca multe. M-am gandit la XPERIA X1, la Satio, la HTC Tattoo, la HTC Hero...Scumpe toate, cel mai ieftin e Tatto, si saracul n-are nici tastatura hardware..Si XPERIA are o tastatura qwerty superba...Si HTC-urile au Android OS....Sa mor eu daca stiu ce sa fac...Oricum, nu pot sa raman cu w205-ul meu decat ca back-up phone. Ma bate gandul sa-mi repar cumva p990-ul.

2 aprilie 2010

Paste fericit


Niciodata n-am avut mare tangenta cu sarbatorile pascale. De ce? Habar n-am. Pur si simplu, n-am simtit cum simt Craciunul. Craciunul il simt in aer. Pastele, nu prea. Ce sa zic, n-am fost niciodata un mare fan al oualelor vopsite, sau al fripturii de miel. Din punctul meu de vedere, ouale sunt la fel, rosii sau nu, ba chiar mai bune ochiuri sau omleta. Iar, miel, prefer sa-i vad cum zburda decat sa-i mananc. (Nu-s vegetarian, mie imi plac porcii) . Nu mi-a placut niciodata sa ma duc la Inviere (se scrie cu litera mare, nu?), si am preferat sa fac orice altceva. Ce traditii mai sunt? Whateva', ideea e ca eu si Pastele suntem din filme diferite. Iar anul asta mai mult ca niciodata. Poate pentru ca nu am televizor si nu-s bombardat de media cu reclame, oua, iepurasi si puisori. Foarte posibil. Am totusi cateva zile libere de care vreau totusi sa profit facand ce-mi place mai mult.
Si ca sa va trantesc un ranjet la sfarsit, iata un mesaj trimis de iubita mea:

Intrebare: Ce face un cal pe o plantatie de marjuana?
Raspuns: Paste Fericit!


Paste Fericit cititorule.

THL din nou


Acum cateva zile am scris ceva despre The Hurt Locker
Am mai gasit o chestie intersanta care merita amintita, Dragunov-ul folosit de insurgent nu-i Dragunov, e un PSL romanesc, probabil ROMAK, varianta de export, foarte apreciata in SUA.
Detalii aici

DC


De ce trebuie sa fie atat de complicat?

1 aprilie 2010

In sfarsit


De vreo cateva zile am experimentat cu diferite template-uri de blog, pana am ajuns la concluzia ca parca mai tare imi placea ala original, aveam parca si o reticenta in a posta ceva, toate asta din cauza culorilor sau aspectului general. Cand am vrut sa ma intorc la cel vechi am intampinat diferite probleme, care abia acum am reusit sa le rezolv. Ca imbunatatire e noul antet facut de mine in Adobe Flash CS4, care merge perfect. Blogul poate fi accesat si de pe mcmaster.go.ro
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...