1.Poate daca as avea voie sa ies in strada sa protestez, as face-o. Conducerea actuala nu-i grozava si normal ca as vrea ca din salariul meu sa-mi pot intretine o eventuala familie, ma refer la minimul necesar - plata chiriei si utilitatilor, facturi, sa am ce manca eu, o eventuala sotie si un copil si sa-mi pot permite o bere la sfarsit de saptamana si un concediu, o data pe an, undeva prin tara. Atat. Dar hai sa fim seriosi, alternative (viabile zic) la conducerea actuala sunt sublime si inexistente.
Ah, inca o chestie, as vrea sa fie ceva pasnic, nu cu aruncat de borduri si distrus magazine, cum deja s-a intamplat.
2.O relatie serioasa tine cand exista incredere si afectiune, rait? Se considera ca treaba asta e valabila si indeajuns daca increderea si afectiunea se indreapta inspre celalalt. Nu toata lumea stie ca pe langa asta, fiecare din cei doi trebuie sa se placa intai pe ei insisi, sa aiba incredere in propria persoana 100% si abia apoi pot avea o relatie faina si stabila. Pentru ca o relatie sa fie frumoasa si fructuoasa, ambii trebuie sa fie completi 100% din toate punctele de vedere. Daca unul din cei doi da semne de nesiguranta, celalalt, intr-un final, va obosi sa-l faca pe celalalt sa se simta important, iubit sau sigur. Si n-o sa dureze.
3.Am mai zis-o si-o mai zic, nu sunt misogin, locul femeii nu-i neaparat la cratita, eu daca as fi femeie
si-as cunoaste un tip care nu stie sa-si faca singur de mancare l-as trimite la maica-sa. Sa-l invete.
Pe de alta parte, in timp ce ma uitam si eu pe net dupa niste idei de transpus in haleala, am dat peste urmatoriul comentariu: (...)eu habar n-am sa fac mancare si am zis sa apelez la internet sa invat diverse retete. Faza e ca nu se explica totul detaliat si asta e chiar nasol.(...)
Si omul chiar avea dreptate. Barbatii sunt tehnici si retetele nu sunt scrise pentru noi, pentru mintile noastre. Tin minte cand am sunat-o pe mama si o intrebam de durata de timp in care fierbe nu stiu ce ingredient. Raspunsul, senin ca o noapte de vara a venit instant:
-Pana da un crop!
Ce Dumnezeu-iarta-ma e ala un crop? Sau un clocot? Cate minute are un crop? Si daca se considera ca e timpul pana incepe sa fiarba, oricare ar fi el, cat trebuie sa fiarba? Hmm? Putina apa cat inseamna? Ce inseamna calit bine?
Adevarul este ca prepararea mancarii nu este o stiinta exacta, si performanta se obtine, ca de obicei, prin experienta...
PS:Care-i diferenta dintre protestant si protestatar? (toate drepturile rezervate lui Rembo, comentator fidel)
Se afișează postările cu eticheta incredere. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta incredere. Afișați toate postările
17 ianuarie 2012
28 noiembrie 2011
My two cents.
N-am mai scris de cateva zile. E complicat, prea multe pe cap, si serviciu si in viata personala m-au dat atat de tare peste cap incat daca eram vreun broscoi ma transformam ca povesti in print. Nu, sunt doar eu, acelasi eu, la fel ca in fiecare zi.
Initial vroiam sa scriu doua chestii separate dar pentru mine sunt legate cumva, printr-o legatura care n-o pot explica, e doar o senzatie care o simt eu acum cand astern pe o foaie inexistenta randurile astea. Sa trec totusi la subiect, ma rog, la primul din cele doua...
Pe Doc il stiu de ceva vreme si chiar daca nu-s mare fan hip-hop (eu ascult toate cacaturile care-mi gadila urechile) m-am bagat si sa ascult noul album, intitulat Lucrare de control.
Apropo, va invit sa cititi recenzia albumului scrisa de bunul meu prieten Andrei, omul a investit timp si pasiune si merita sa va rupeti 5 minute din viata sa cititi.
Mie imi place tot albumul, dar mai ales piesa lui Doc cu Whats'Up - Ceai care mi-a placut atat de mult de prima data cand am ascultat-o, si chiar acum in timp ce scriu aceste randuri, o ascult obsesiv, pe repeat.
Cum ziceam, voiam sa scriu doua chestii total diferite, un articol despre cat si cum m-a afectat o simpla piesa, si un altul despre un sfat. Dar in mintea mea, acum, parca cele doua chestii se completeaza ca doua piese de Lego, ca doua suflete pereche...
Da un play la piesa in timp ce citesti randurile de mai jos.
Tii la cineva, te indragostesti si poate iubesti cum n-ai iubit pe nimeni pana in acel moment, poate investesti sentimente si timp intr-o cauza pierduta, si dintr-o anumita cauza, relatia nu rezista. Din vina ta sau a celuilalt, nu mai conteaza, si dupa un timp, cand durerea trece, cand ranile se inchid, cand zambetul si increderea reapare, intalnesti pe cineva.
Altcineva.
Iti dau sfat pentru ca am vazut prea multe suflete pierdute.
Nu cara dupa tine bagaje. Nu veni intr-o relatie noua cu teama de a nu suferi, nu veni cu sechele, nu veni cu idei preconcepute, nu veni cu "M-am fript cu supa, suflu si in iaurt".
Pentru linistea ta sufleteasca, te rog, NU!
Nu veni intr-o relatie noua cu neincredere.
Ofera tot ce poti oferi de fiecare data cand o iei de la capat.
Ofera tot chiar daca ultima data cand ai facut-o ai pierdut.
Ofera tot daca vrei ca celalalt sa-ti ofere tot.
Initial vroiam sa scriu doua chestii separate dar pentru mine sunt legate cumva, printr-o legatura care n-o pot explica, e doar o senzatie care o simt eu acum cand astern pe o foaie inexistenta randurile astea. Sa trec totusi la subiect, ma rog, la primul din cele doua...
Pe Doc il stiu de ceva vreme si chiar daca nu-s mare fan hip-hop (eu ascult toate cacaturile care-mi gadila urechile) m-am bagat si sa ascult noul album, intitulat Lucrare de control.
Apropo, va invit sa cititi recenzia albumului scrisa de bunul meu prieten Andrei, omul a investit timp si pasiune si merita sa va rupeti 5 minute din viata sa cititi.
Mie imi place tot albumul, dar mai ales piesa lui Doc cu Whats'Up - Ceai care mi-a placut atat de mult de prima data cand am ascultat-o, si chiar acum in timp ce scriu aceste randuri, o ascult obsesiv, pe repeat.
Cum ziceam, voiam sa scriu doua chestii total diferite, un articol despre cat si cum m-a afectat o simpla piesa, si un altul despre un sfat. Dar in mintea mea, acum, parca cele doua chestii se completeaza ca doua piese de Lego, ca doua suflete pereche...
Da un play la piesa in timp ce citesti randurile de mai jos.
Tii la cineva, te indragostesti si poate iubesti cum n-ai iubit pe nimeni pana in acel moment, poate investesti sentimente si timp intr-o cauza pierduta, si dintr-o anumita cauza, relatia nu rezista. Din vina ta sau a celuilalt, nu mai conteaza, si dupa un timp, cand durerea trece, cand ranile se inchid, cand zambetul si increderea reapare, intalnesti pe cineva.
Altcineva.
Iti dau sfat pentru ca am vazut prea multe suflete pierdute.
Nu cara dupa tine bagaje. Nu veni intr-o relatie noua cu teama de a nu suferi, nu veni cu sechele, nu veni cu idei preconcepute, nu veni cu "M-am fript cu supa, suflu si in iaurt".
Pentru linistea ta sufleteasca, te rog, NU!
Nu veni intr-o relatie noua cu neincredere.
Ofera tot ce poti oferi de fiecare data cand o iei de la capat.
Ofera tot chiar daca ultima data cand ai facut-o ai pierdut.
Ofera tot daca vrei ca celalalt sa-ti ofere tot.
7 februarie 2010
Renuntarea

Renuntarea umana este din una dintre cele trei cai de intelepciune preconizate de Dan Millman: umorul, paradoxul si schimbarea. Conceptul dubleaza notiunea de paradox. Atunci cand nu mai doresti un lucru acesta poate sa se intample. Renuntarea este si repaosul ingerului. Nemaifiind solicitat, poate in sfarsit sa lucreze linistit.
Nu se va lauda niciodata indeajuns arta renuntarii.
Nu exista nimic indispensabil. Nu s-a vazut niciodata un om devenind brusc fericit pentru ca obtinea brusc munca, banii si dragostea pe care le ravnea. Adevaratele mari bucurii sunt evenimente neasteptate care transcend cu mult dorintele interesate.. Ne comportam ca niste Mosi Craciuni permanenti. Cei care cer un trenulet electric primesc un trenulet electric. Dar cei care nu cer nimic pot sa primeasca ceva si mai si. Renuntati de a mai cere intruna si abia atunci veti putea sa fiti satisfacuti.
N-am scris-o eu. A scris-o Bernard Werber in Imperiul Ingerilor. Mi-as dori ca cineva drag s-o fi citit si inteles.
Amandoi suntem autonomi. Amandoi suntem complementari. Amandoi am renuntat de a-l schimba pe celalalt si ne-am acceptat defectele
Acum reusesc sa rezist mai mult de douazeci de secunde fara sa ma gandesc la nimic si asta e foarte odihnitor. Cu Nathalie am stiut ce este un cuplu autentic. Se rezuma la un singur cuvant: "Complicitate". "Dragoste" e demonetizat ca sa mai aiba inca un sens.
Complicitate. Intelegere secreta. Incredere.
Daca nu m-as abtine probabil as varsa o lacrima. Mai bine ii dau "PUBLICATI POSTARE" si-mi aprind o tigara.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)

