Trei idei, despre relatii, revolutie si haleala.

1.Poate daca as avea voie sa ies in strada sa protestez, as face-o. Conducerea actuala nu-i grozava si normal ca as vrea ca din salariul meu sa-mi pot intretine o eventuala familie, ma refer la minimul necesar - plata chiriei si utilitatilor, facturi, sa am ce manca eu, o eventuala sotie si un copil si sa-mi pot permite o bere la sfarsit de saptamana si un concediu, o data pe an, undeva prin tara. Atat. Dar hai sa fim seriosi, alternative (viabile zic) la conducerea actuala sunt sublime si inexistente.
Ah, inca o chestie, as vrea sa fie ceva pasnic, nu cu aruncat de borduri si distrus magazine, cum deja s-a intamplat.

2.O relatie serioasa tine cand exista incredere si afectiune, rait? Se considera ca treaba asta e valabila si indeajuns daca increderea si afectiunea se indreapta inspre celalalt. Nu toata lumea stie ca pe langa asta, fiecare din cei doi trebuie sa se placa intai pe ei insisi, sa aiba incredere in propria persoana 100% si abia apoi pot avea o relatie faina si stabila. Pentru ca o relatie sa fie frumoasa si fructuoasa, ambii trebuie sa fie completi 100% din toate punctele de vedere. Daca unul din cei doi da semne de nesiguranta, celalalt, intr-un final, va obosi sa-l faca pe celalalt sa se simta important, iubit sau sigur. Si n-o sa dureze.

3.Am mai zis-o si-o mai zic, nu sunt misogin, locul femeii nu-i neaparat la cratita, eu daca as fi femeie si-as cunoaste un tip care nu stie sa-si faca singur de mancare l-as trimite la maica-sa. Sa-l invete.
Pe de alta parte, in timp ce ma uitam si eu pe net dupa niste idei de transpus in haleala, am dat peste urmatoriul comentariu: (...)eu habar n-am sa fac mancare si am zis sa apelez la internet sa invat diverse retete. Faza e ca nu se explica totul detaliat si asta e chiar nasol.(...)
Si omul chiar avea dreptate. Barbatii sunt tehnici si retetele nu sunt scrise pentru noi, pentru mintile noastre. Tin minte cand am sunat-o pe mama si o intrebam de durata de timp in care fierbe nu stiu ce ingredient. Raspunsul, senin ca o noapte de vara a venit instant:
-Pana da un crop!
Ce Dumnezeu-iarta-ma e ala un crop? Sau un clocot? Cate minute are un crop? Si daca se considera ca e timpul pana incepe sa fiarba, oricare ar fi el, cat trebuie sa fiarba? Hmm? Putina apa cat inseamna? Ce inseamna calit bine?
Adevarul este ca prepararea mancarii nu este o stiinta exacta, si performanta se obtine, ca de obicei, prin experienta...

PS:Care-i diferenta dintre protestant si protestatar? (toate drepturile rezervate lui Rembo, comentator fidel)

Mancare de burlac

Chiar in timp ce scriu articolul asta am o oala care fierbe o potiune magica, care-mi da +30% Strenght. Cu alte cuvinte fac mancare.

Dar n-a fost tot timpul asa. Inainte ca mama sa se uite in urma mea strigandu-mi "Zboara puiule, zboara!" in timp ce ma mutam din casa parinteasca, nu reusisem nici macar sa prajesc niste cartofi prajiti.
Nevoia (ca sa nu zic foamea) te invata si-am ajuns la momentul actual sa stiu sa prepar ceva comestibil, daca nu si delicios.

Binenteles, nu tot timpul am chef sau timp sa-mi prepar ceva mai complicat si ma rezum la mancare de burlac (eu nu-s single, ea stie sa gateasca, da-i complicat) gen omleta cu cartofi prajiti.

Totusi daca va gasiti in situatia mea si vreti ceva mai gustos, simplu de preparat, si mai sanatos decat salamurile si pateurile va dau eu o idee:

Luati 3-4 cartofi de marime medie taiati cubulete, o ceapa mare taiata rondele, jumatate de capatana de usturoi, eventual un morcov si aruncati-le la misto alaturi de 6 copanele de pui intr-o Punga Magica Knorr (alte indicatii gasiti pe ambalaj) si puneti totul la cuptor pentru aproximativ 40 de min.

Nu pare mare lucru dar va garantez ca mirodeniile se vor imbiba in carne si carnea in legume intr-o nebunie de arome. Daca va pricepeti sa faceti un piure de cartofi puteti sa adaugati in punga doar carnea, ceapa, usturoiul si morcovul si rezultatul va fi la fel de bun si gustos. Pofta mare!