Blogosfera ieseana, cam palida

De la bun inceput vreau sa stabilesc niste chestii:

1. articolul acesta e pentru blogosfera ieseana.
2. nu caut sa ma promovez prin chestia asta.
3. mie imi place sa ma lungesc, asa ca aveti rabdare pana la final.

Dupa ce-am citit articolul lui Lucian, m-am uitat in arhiva blogului meu, sa vad cand am scris primul meu articol. Nu dau link spre acel articol, ca mi-e rusine de perioada aia. Adica nu neaparat de perioada, dar mi-e jena de cat de prost scriam in acea perioada) Daca as da link m-as simti de parca i-ar arata mama mea, unei fete pe care tocmai am cunoscut-o, poze cu mine la 1 an, in scutece, sau mai rau, in cucu' gol.
Dupa ce ma uit, constat cu satisfactie ca anul asta, in iunie,

• se implinesc vreo doi ani de cand scriu. 
• se implineste cam un an de cand m-am luat in serios cu scrisul. 
• a trecut vreo jumatate de an de cand iau in serios social networking-ul.

Am oare dreptul sa comentez si sa-mi dau cu parerea despre anumite chestii? Nu stiu, dar pana nu se inventeaza un examen sau test care sa-mi demonstreze ca sunt varza, n-am de ce sa fac ciocul mic.

Prima data cand am participat la un eveniment blogaresc, ca sa zic asa, a fost la smsiasi, unde cineva a ridicat o problema organizarii locale a bloggerilor. Cine a fost, si-si aduce aminte, stie despre ce vorbesc...In acea zi am fost impresionat de Cristian China Birta aka chinezu, care si-a exprimat dorinta de a da noroc cu mine, si a ma cunoaste in persoana. El fiind number one in zelist, eu fiind un amarat cu o medie de 100 de unici pe zi. O fi el mai friendly de felul lui? Nu stiu...

Duminica trecuta, dupa ce-am jonglat cu succes serviciul si timpul liber, am ajuns ca spectator la #hailafotbal - sez 2 editia 1, un eveniment sponsorizat de Icar Tours. Lume multa, cativa recunoscuti (Lucian, Marius, Rocsana, Andreea, Pavel Arcana, Alina), si foarte putini cunoscuti  (mai exact una singura - Roxana) cu care ulterior am mers si-am baut o bere/doua beri/un suc/etc. Totul bine si fain pana la un punct. Pana la punctul in care...

Imaginati-va vreo 15 persoane, toate la o masa, dintre care doar vreo 6 se cunosteau intre ele.

Eu n-am treaba, nu incerc sa-mi fac promovare, sau sa fac scandal, dar pot spune cu mana pe inima ca in conditiile in care ma urmareste arhi si piticu pe twitter (care-s din alalalt colt de tara, si eu nu-am vreun talent deosebit care sa ma faca sa merit asta) insa la o terasa din Iasi stau 15 bloggeri si multi dintre cei prezenti nu stiu cum il/o cheama sau ce scrie tipul/tipa de langa tine, atunci expresia "blogosfera ieseana" are o insemnatate foarte palida. And that, my friends, is not good.

Defilare + Blogmeet = O zi plina

Cand apare cate o chestie (blogmeet, airsoft event, summit, etc) la care as vrea sa merg eu nu pot sa zic "Da, merg, fara indoiala!" Ca eu nu stiu sigur unde o sa fiu peste o saptamana, ce sa mai zic de situatiile cand evenimentul e plasat in timp peste vreo luna, doua...
La fel a fost cand Pavel a anuntat a nustiucata editie de #hailafotbal, si as fi vrut sa merg si eu, dar cum sa te anunti prezent cand oricand poate aparea ceva neprevazut?
Si ceva neprevazut, a aparut binenteles, ca sa-mi strice mie duminica, sa-mi strice mie planurile. Daca nu stiati, in prima duminica din luna aprilie se serbeaza Ziua NATO. Cu defilare in fata la prefectura si toate cele...
Totusi, prin amabilitatea unui prieten si coleg am reusit sa ajung si la minicampionatul de fotbal dintre bloggerii ieseni sponsorizat de Icar Tours care s-a terminat ca de obicei, cu o bere pentru unii, cu un suc pentru altii. Pe cativa i-am recunoscut de la smsiasi, pe altii nu. A fost o zi plina si ma bucur ca am reusit pana la urma sa impac si capra cu varza, si serviciul cu pasiunea...Ca sa nu mai zic ca ajuns acasa, am reusit sa repar unul din calculatoare si inca mi-e greu sa cred ca nu mai ingheata din 2 in 3 minute.