Ce, numai Constanta sa aibe far? Noi avem Turnul Nostru!

Daca treceti pasarela pietonala de la Gara Mare din Iasi spre cartierul Alexandru cel Bun, privelistea nu-i chiar asa grozava. Vagoane ruginite parca mancate de viermi si un fost turn de apa care rasare din boschetaris.

Acu' sa nu va mirati cand veti trece pe-acolo si veti vedea ceva diferit!

Dupa ce a ajuns in finala ajutat de voturile noastre, proiectul "Turnul Nostru" a castigat premiul de 20.000 de euro oferit de campania Pepsi Refresh pentru o idee care sa schimbe ceva intr-un oras din Romania.

Ce o sa fie acolo mai exact? Aflati mai multe detalii direct de pe pagina proiectului sau dati un play la filmuletul de mai jos.

Iar se intalnesc bloggerii din Iasi

Acum vreo saptamana am intrezarit pe twitter cred, o discutie despre o intalnire a bloggerilor din Iasi. Si cum stateam acum cateva zile la terasa Mamma Mia, m-a traznit o idee. Astia au si pagina de Facebook, au si cont de Twitter, sunt destul de deschisi catre social media...ce-ar fi daca le-as propune ceva celor de la terasa?... Si-am vorbit, si-am propus, si trei zile mai tarziu (observati, e ca-n povesti) am primit aprobarea si pot sa va anunt urmatoarele:

In seara zilei de 17 iunie 2011, la orele 19.00, profitand de ospitalitatea terasei Mamma Mia, se organizeaza blogmeet-ul cu numarul 33 (cred ca-i 33 dar nu sunt sigur, daca gresesc sa va luati de Roxana! ^-^)
Acsel a propus ca intalnirea sa aiba un caracter mai serios, chiar sa discutam despre anumite chestii care tin de bloggareala, nu doar sa bem si sa mancam ca pana acum, initiativa pe care nu pot decat s-o salut.


Si pentru ca discutiile consuma energie, si ospitalitatea inseamna mai mult decat un scaun la masa, fiecare participant va primi din partea Mamma Mia, o bautura (suc/bere) si ceva de mancare (o pizza, un crispy, ceva acolo) asa ca nu va sfiiti sa scrieti un articol, cu cateva randuri de multumire si-un link. Nu va mai bat la cap, ca stiti voi cum merge treaba...


Ce am nevoie, e sa va inscrieti printr-un comentariu la acest articol, si sa-mi lasati (de preferat si in comentariu) adresa blogului care-l administrati. Hai, miscare, ca-n armata :)

Lista prezenti, actualizata cat pot eu de repede:

1. Mack - www.macku.net
2. QuadroQ - www.quadroq.ro
3. Adi Nechifor - http://AdiNechifor.com
4. Acsel - http://www.acsel.ro
5. Zaza -http://zazullina.info
6. Alexandra Bohan - http://alexandrabohan.com
7. Marius Sescu - www.mariussescu.ro
8. Radu Pricop - http://2muraturi.wordpress.com
9. Madalina - http://myyyj.blogspot.com
10. Somnulescu - http://somnulescu.com
11. Cipoc - http://www.phonecto.com
12. Vali - http://vali-me.com
13. Andrei Bibire si Sorin - http://personal-trip.com
14. Taradaciuc - http://taradaciuc.com
15. Viorel Calinescu - http://www.iasivezi.com
16. Noir- http://archfare.wordpress.com
17. Elena Padurariu - http://rochiiseara.org
18. Paul Padurariu - http://sanecitim.ro
19. Roxana - http://pierdutaprintreranduri.wordpress.com
20. Seaqxx - http://rpx.kicks-ass.net
21. Poe - http://truemusic.ro
22. Monoranu - http://monoranu.ro
23. Corneliu - http://corn3liu.wordpress.com
24. Etienne - http://reviewspedia.com
25. Pavel - http://pavelarcana.com
26. Iustinian - http://photodynamica.com/blog
27. Dragos - http://dapreutescu.blogspot.com
28. Andrei Dumbrava - http://www.wordpresszero.com 
29. Razvan - http://www.razvangirmacea.com
30. Silviu - http://www.worldportrait.eu
31. Marius - http://www.maritza.ro

Blogosfera ieseana, cam palida

De la bun inceput vreau sa stabilesc niste chestii:

1. articolul acesta e pentru blogosfera ieseana.
2. nu caut sa ma promovez prin chestia asta.
3. mie imi place sa ma lungesc, asa ca aveti rabdare pana la final.

Dupa ce-am citit articolul lui Lucian, m-am uitat in arhiva blogului meu, sa vad cand am scris primul meu articol. Nu dau link spre acel articol, ca mi-e rusine de perioada aia. Adica nu neaparat de perioada, dar mi-e jena de cat de prost scriam in acea perioada) Daca as da link m-as simti de parca i-ar arata mama mea, unei fete pe care tocmai am cunoscut-o, poze cu mine la 1 an, in scutece, sau mai rau, in cucu' gol.
Dupa ce ma uit, constat cu satisfactie ca anul asta, in iunie,

• se implinesc vreo doi ani de cand scriu. 
• se implineste cam un an de cand m-am luat in serios cu scrisul. 
• a trecut vreo jumatate de an de cand iau in serios social networking-ul.

Am oare dreptul sa comentez si sa-mi dau cu parerea despre anumite chestii? Nu stiu, dar pana nu se inventeaza un examen sau test care sa-mi demonstreze ca sunt varza, n-am de ce sa fac ciocul mic.

Prima data cand am participat la un eveniment blogaresc, ca sa zic asa, a fost la smsiasi, unde cineva a ridicat o problema organizarii locale a bloggerilor. Cine a fost, si-si aduce aminte, stie despre ce vorbesc...In acea zi am fost impresionat de Cristian China Birta aka chinezu, care si-a exprimat dorinta de a da noroc cu mine, si a ma cunoaste in persoana. El fiind number one in zelist, eu fiind un amarat cu o medie de 100 de unici pe zi. O fi el mai friendly de felul lui? Nu stiu...

Duminica trecuta, dupa ce-am jonglat cu succes serviciul si timpul liber, am ajuns ca spectator la #hailafotbal - sez 2 editia 1, un eveniment sponsorizat de Icar Tours. Lume multa, cativa recunoscuti (Lucian, Marius, Rocsana, Andreea, Pavel Arcana, Alina), si foarte putini cunoscuti  (mai exact una singura - Roxana) cu care ulterior am mers si-am baut o bere/doua beri/un suc/etc. Totul bine si fain pana la un punct. Pana la punctul in care...

Imaginati-va vreo 15 persoane, toate la o masa, dintre care doar vreo 6 se cunosteau intre ele.

Eu n-am treaba, nu incerc sa-mi fac promovare, sau sa fac scandal, dar pot spune cu mana pe inima ca in conditiile in care ma urmareste arhi si piticu pe twitter (care-s din alalalt colt de tara, si eu nu-am vreun talent deosebit care sa ma faca sa merit asta) insa la o terasa din Iasi stau 15 bloggeri si multi dintre cei prezenti nu stiu cum il/o cheama sau ce scrie tipul/tipa de langa tine, atunci expresia "blogosfera ieseana" are o insemnatate foarte palida. And that, my friends, is not good.

Off, nu mai pot sa ma afisez cu pozitia mea in Zelist

Anul trecut, (cand inca nu aveam domeniu propriu) am dat si eu peste Zelist, mi-am pus si eu ca tot bloggerul roman, un widget d-ala care sa arate ce blogger de succes sunt eu.
Binenteles, afisa ceva de genul "Mai tare ca 85% din bloggeri" ceea ce inseamna ca sunt un pic mai bun ca aia care si-au facut blog, au 3 postari, si alea cu filmulete de pe Youtube sau imagini amuzante, deci nu prea aveam cu ce sa ma laud. Totusi, widgetul care mi-l alesem era cu fredo si pidjin, si-mi placea. Faza naspa e ca dupa ce mi-am luat domeniul, ala vechi nu se mai afiseaza, iar cel nou, dupa ce mi-am introdus din nou adresa blogului, nu-mi ia articolele (imi arata new entry de vreo 3 saptamani), si asta din cauza ca adresa macku.net fara www in fata nu-mi merge.
Si ca sa ma apuc iar de umblat la domeniu cu cname records si alte alea, chiar nu am nici un chef.

Adio zelist, cu widgetul tau fain si cu prostia de "hai sa taiem www-ul din url-ul blogului tau, ca sa fim noi smecheri!"

Ce castig eu din scris?

Pentru cei care deja scriu pe un blog, sau au un site care nu e nici magazin online nici..altceva, ca nu gasesc acum un exemplu clar, stiu foarte bine ca nu-i chiar asa de simplu de facut bani din asta. Am avut ocazia sa stau de vorba cu lume tare necoapta:

EL:-Ce-i ala care il ai tot timpul la status pe messenger?
EU:-E blogul meu.
EL:-O sa-mi fac si eu unul sa fac niste bani...

Exista persoane care abia daca stiu ce-i ala blog, dar au impresia, gresita evident, ca inghesuiti prin cablul de net, umbla caini cu covrigi in coada. Cum sa-i explici unui om de genul asta ca pentru a-ti castiga NU traiul, ci eventual abonamentul de cablu, trebuie ani de munca, si cand zic munca, pentru unii e un cuvant prea tare (e adevarat, bloggeri nu trag in plug, nu cara saci de beton cu spatele, e munca intelectuala), asa ca o sa folosesc ceva mai light, si anume implicare. Da, cred ca implicare e cuvantul potrivit.
Daca vreodata in viata ta ai scris cateva chestii faine, care au atins cumva vre-o coarda sensibila cuiva, esti mancat. Din acel moment, chiar daca esti obosit, mahmur, la serviciu, urla copii, lumea se asteapta sa scrii. Si mai trebuie sa socializezi. Degeaba scrii daca nu stie lumea de tine. Si daca socializezi, si scrii binisor, o sa ai succes. In un an sau doi sau trei...dar o sa ai. Daca nu, nu.
Ce castig eu din scris?
In primul rand, castig satisfactia de a lasa ceva in urma. Daca nu se duc dracului serverele Google unde-i baza de date a blogului, peste 20 de ani, sa zicem, o sa citesc ce-am scris acum si-o sa ma minunez de ce prostii aveam in cap. Mai castig apreciere din partea celor care ma citesc. Cand primesc cate un telefon sau mesaj pe Messenger (apreciez, insa mi-ar fi de mai mare ajutor un tweet sau un like) si-mi zice cate unu ca "Bai, ai dreptate!" sau "Ma tavaleam de ras, esti tare!" ma simt bine si apreciat. Si e o senzatie placuta care ar trebui s-o incerce toata lumea.
Si nu in ultimul rand, am castigat o bere de la un amic (comentariul lui ripaila de la articolul asta), 6.9 lei de la eMAG si inca ceva centi de la AdSense. Ce mai la deal,la vale, o caruta de bani.
Insa cum a zis si adizzy in comentariul articolului scris de chinezu, daca te apuci de blog cu gandul expres de a face bani, e sortit esecului.

Motive de a scrie

In ultima vreme primesc tot felul de aprecieri pozitive pentru munca si timpul care il investesc in blog. Tweet-uri, comentarii, chiar si Analytics imi arata ca sunt "pe plus" cu vizitele in fiecare zi. Insa cele mai bune multumiri le primesc cand ceea ce scriu eu afecteaza intr-un mod pozitiv publicul meu. Cand ideile mele ajung sa produca alte idei atunci sunt magulit. Asa cum este cazul articolului "Minuscul tratat de iubire tehnologizata" care a fost punctul de plecare pentru dezbaterea "Cum ne afectează viaţa, tehnologia şi reţelele sociale?" coordonata de Vicky B.
Ar fi interesant pentru mine sa asist la dezbatere, sa vad in ce directie se indreapta discutia, care e parerea oamenilor insa din pacate nu pot participa.
Trebuie cumva sa-mi fac si eu timp sa particip la chestii de genul asta.

Despre respect

Nu sunt genul care-i pupincurist. Nu-s genul care da spaga ca sa aiba un beneficiu sau sa aiba acces la o anumita chestie care in mod normal, datorita competentelor, ar trebui sa am parte. Prefer sa fac scandal, sa-l dau in gat pe ala care imi cere expres (-Ai venit si tu cu ceva, sau...?!?!) la cineva care e destul de vertical incat sa i-a masuri impotriva spagarului. Nu-mi place sa merg la magazine la care vanzatoarele ma trateaza ca un rahat. Imi place sa intru undeva si sa fiu luat la "Domnul X, cu ce putem sa va ajutam?" Lucrez intr-un domeniu in care respectul si salutul sunt un "must have" prin regulament. Salut regulamentar si grade mai mari si grade mai mici desi la acestea din urma nu sunt obligat. Si desi sunt privit uneori chioras de unii, sincer sa va spun, nu am avut de pierdut din asta. Sunt tipul ala care spune saru'mana la femei chit ca sunt pustoaice de 17 ani care lucreaza intr-o bodega din satul parintilor sau ca e doctorita de 45 de ani si 102 kile la nu stiu ce spital privat. Sunt genul care spune "Multumesc" pentru chestii marunte care oricum mi se cuvin. De fapt daca imi aduc aminte, cand era prin clasa a 9-a, faceam cumparaturi dintr-un singur magazin (in majoritatea timpului) deoarece vanzatoarele de-acolo stiau sa vorbeasca respectuos cu mine (Cu ce va servim domnu'?) desi eram un pustan de 16-17 ani...Sa fim seriosi, in afara de companii internationale si de pe afara (gen McDonalds, Orange, etc), putine pun accent pe modul cum se trateaza cu clientii. In mediul online e la fel. Poate pe unii ii doare in fund (si la scara larga e ineficient si irealizabil) dar ce te costa sa multumesti omului care iti da un follow pe twitter? Ce te costa sa dai un replay la cel care iti comenteaza pe blog? Vorba lu' Creanga "nu stiu altii cum sunt..." dar cand cineva face asta cand ii dau follow, sau like, etc, eu ii dau niste bile albe in plus pentru PR. Cum am zis si la inceput, NU SUNT PUPINCURIST, dar daca e vorba de online si blogosfera romaneasca, chinezu e cel mai ok la partea de respect dintre cei cunoscuti. E genul care iti trimite direct message ca sa-ti multumeasca ca ii dai follow pe twitter. Si altele. M-a impresioant in mod placut, de parca nici n-ar fi roman. Parca ar fi...chinez :)) Asa ceva mai rar.