A aparut Battlefield 3. Bine, e beta...

Steam are un concurent, de ceva vreme cei de la EA si-au facut propriul software de descarcat si vandut jocuri, cu numele apocaliptic de Origin.

Ce legatura are? Uite ca are: ieri a aparut varianta Beta la multiplayer-ul Battlefield 3 care poate fi jucat de toata lumea, ca-i moka. Descarci Origin, iti faci cont, dai la Store, apoi la Free Games, si de acolo cred ca va descurcati. Mai aveti nevoie si de un browser pentru a intra in joc, orice altceva decat Opera pentru a porni jocul.

Deasemenea, jocul cere o placa video noua, eu cu GT 430 pot sa-l joc destul de bine, insa un prieten cu GeForce 8800 GTS (care la vremea ei era aproape de 3 ori mai scumpa ca a mea) nu poate. Ma rog, poate, da-i merge nasol rau.

Eu mi-am facut cont aseara, si-am apucat sa joc un pic de Battlefield 3.
Sunt disponibile 2 harti (Operation Metro si Caspian Border) si 2 moduri de joc (Rush si inca o chestie care n-am apucat s-o joc) si 4 clase diferite: Support, Engineer, Assault si Recon, fiecare cu echipamentul lui initial, care pe masura ce joci devine din ce in ce mai variat.
Din ce am vazut eu, e mult mai simplu decat sistemul folosit de cei de la Call of Duty insa si un pic mai plictisitor. Armele trag realistic, adica cel putin la SVD (Dragunov) sau Mk11 (SR25) pentru distante mai mari, trebuie sa tragi balistic ca sa nimeresti ceva. Ca tot veni vorba de realism, hartile sunt imense, cu detalii si o fizica impresionanta. Cand explodeaza cate o bomba/grenada, copacii din jur se indoaie, le falfaie frunzele, chestii care nu le-am vazut decat in realitate si in filme, dar niciodata in jocuri.

In final, ca am treaba, sa fac un rezumat de plusuri si minusuri:

Plusuri

• harti imense
• mediu distructibil
• 64 de jucatori in multiplayer. wow!
• vehicule/avioane/etc
• armele trag balistic

Minusuri

• cerinte mari
• nu-i chiar asa de fun

Eu am aflat de beta de la MaleSh, care tocmai si-a facut blog.

Intr-un viitor nu foarte indepartat...

Imaginati-va urmatoarea chestie:

Iesi din bloc, si-ti dai seama ca ai nevoie de un taxi. Scoti smartphone-ul tau cu Android, iOS sau Windows Phone, asta conteaza mai putin, si in loc sa cauti pe internet un numar de telefon de la vreun dispecerat de taxi, pornesti o aplicatie. 


Aplicatia se incarca, intre timp iti afla si pozitia in functie de wlan sau GPS, si tu apesi pe butonul negru cu galben "VREAU UN TAXI". 


Pentru ca esti utilizator inregistrat, nu se mai fac verificari, si din server se calculeaza care e cea mai apropiata masina de adresa unde te afli tu, eventual alege o anumita firma de taxi in functie de preferintele tale anterior exprimate in setarile aplicatiei.

Conducatorul taxiului ales de aplicatie este instiintat de pozitia ta, si imediat ce accepta comanda, aplicatia de pe telefon se transforma intr-un ceas care-ti arata in cat timp ajunge masina.

Misto, nu?

PS: Asta e ideea mea, daca o vad pusa in aplicare fara acordul meu scris va dau in judecata de va ia mama dracu' :))

Obiectiv indeplinit

Anul trecut, inainte de Revelion mi-am propus ca anul asta sa trec de 200 de vizitatori unici/zi ai macku.net si aseara, dupa o evolutie constanta in ultimele luni, am depasit pragul critic care mi-l propusesem.

O fi putin pentru unii, dar pentru mine si pentru stilul meu de scris, pentru subiectele care le abordez e destul de okay.

Multumesc ca intrati, multumesc ca cititi, dati tweet, retweet, like-uri la pagina blogului de pe Facebook si la articole, comentarii, etc

Timpul zboara prea repede

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

Asta-i poezia mea preferata. Apartine lui Octavian Paler. Chestia e ca dupa un sfert de secol, am invatat ca atunci cand esti fericit timpul zboara parca prea repede. Mult prea repede.

Care-i treaba cu turul lasat la pantaloni?

Am vazut la Nepoate ceva despre pantalonii aia care-s the shit shiznit la ora actuala, cu fundul undeva la nivelul genunchilor, cu o lipsa de estetica ce concureaza cu babele care au intre sani buricul.

Serios acum, am prins perioada aia cu incaltamintea cu talpa tip platforma, am prins si aia cu pantalonii evazati ai anilor '70, ba chiar si recenta moda a pantalonilor de fete purtati de baieti. Chestiile alea aratau cum aratau, n-am avut nimic impotriva, dar moda asta cu pantalonii turul lasat nu pot sa-o inteleg. Poate ca haute couture, dar ce cauta urateniile astea in prêt-à-porter nu pot sa-mi dau seama.

Singura explicatie este ca am imbatranit eu. Oare asa e?

Un nou AK pentru Armata Romana

Zilele astea a fost la Bucuresti expozitia romaneasca pe teme de razbel cu numele de Expomil 2011. Mi-ar fi placut tare mult sa ajung pe acolo dar timpul inca nu-i pierdut, poate o sa reusesc sa ajung la editiile viitoare.

Baietii de la Resboiu in schimb au ajuns acolo, ba chiar au facut si poze, din care una dintre ele mi-a atras atentia imediat.

E vorba de proiectul celor de la Cugir in materie de armament pentru infanteristul roman, o combinatie de AK si M4 cum n-a vazut Parisul. Si la cum se arata bugetul M.Ap.N, nici les enfants de la terre (SMFT-ul) n-o sa vada prea curand.

Poza nu-i chiar asa de concludenta, asa ca mi-am rupt 10 minute de somn si m-am chinuit sa va fac o imagine mai sugestiva a pustii de asalt care ar trebui sa inlocuiasca Pusca Automata 5.45mm model '86.

N-avem date tehnice, doar presupuneri si...ce se vede.

• Calibru 5.56 NATO, in conditiile in care NATO face eforturi sa se treaca la calibru 6.8mm SPC sau 6.5mm Grendel, dar nah, romanii au fost tot timpul cu cateva decenii in urma...
• Sina standard Picatinny/NAR pe uluc si (stupoare) pe capacul cutiei mecanismelor, ceea ce inseamna ca nu mai sare d-aiurea.
• Pat reglabil (dupa modelul M4)
• S-a renuntat la lemn in favoarea maselor plastice.

Tot baietii de la Resboiu zic ca rusii nu mai au probleme cu noi referitor la licenta, si ca arma (era sa zic replica, 'tui mama masii, m-a prostit airsoftul) e in faza de proiectare-testare-aprobare.

Generation Kill

Nu sunt multe filme noi (ma refer la cele care trateaza conflictele de dupa '90) de razboi care sa portretizeze corect atmosfera de razboi.
Dintre toate care le-am vazut, Mi-a placut Black Hawk Down, Jarhead, serialele Over There si The Unit. The Hurt Locker a fost o prostie, si pe moment, de altele nu-mi aduc aminte sa-mi fi placut...

Mi-a fost recomandat de mai multe ori Generation Kill, un serial destul de scurt care are numai un sezon (nu stiu ce naiba au americanii astia cu serialele militara de le tot inchid dupa un sezon) si deja am vazut cam jumatate din el.
M-am trezit, am mancat, m-am bagat la vizionat 2 episoade, a adormit, m-am trezit, am mancat, iar 2 epioade, iar somn, etc...

Serialul (de fapt miniseria) e facut de HBO dupa cartea cu acelasi nume, scrisa de Evan Wright, reporter care a fost atasat Batalionului 1 Recunoastere apartinand USMC pe timpul invaziei americanilor in Irak din 2003.
Ce-i fain la Generation Kill e ca-i facut pe modelul ala de film, fara eroi si anti-eroi, toata lumea e o apa si un pamant, cu calitati si defecte la un loc, personalitati complexe, la fel ca in realitate, pentru ca personajele din film sunt inspirate de oameni reali...

Chestia care-mi place in serialul asta e ca prezinta armata exact asa cum o stiu eu ca este, nu "ajustata" ca sa fie politically correct: oamenii o iau uneori razna, unii comandanti sunt incapabili, dotarea si aprovizionarea lipseste, se fac greseli tactice si morale, oamenii o iau razna si mai tare, se fac glume de cacat sau se filosofeaza pe cele mai interesante teme...

Ce-a mai tare scena de pana acum e cea in care un comandant de companie insotit de interpret, sta de vorba cu liderul unui sat irakian iar oamenii care-i are in subordine isi imagineaza, de la distanta, cum decurge discutia :) Aveti fragmentul mai jos...



Ah, sau faza aia cu

 -Gentlemen, we just seized an airfield.
 -That was pretty fucking ninja!

care o stiam din Medal Of Honor.

Harap Alb, pe intelesul tuturor. Partea 9

Cu ochii steclind de la rachiu de sfecla bucurie, calul, HarapAlb, Gerila, Mbatunga si Doua-Kile, obisnuiti cu traiul prin copaci si pensiuni vizuini de maxim doua margarete (Principesa Margareta si Margareta Pislaru), primira cu mare drag invitatia Imparatului Ros de a ramane peste noapte in una din casele cu centrala termica pe gaz (obtinut de la mancatorii profesionisti de fasole, oo si lapte dulce) ultimul urlet in materie de tehnologie de incalzire.

Numai ca impartul Ros, om rau si al dracu' le pregatise o surpriza neplacuta celor cinci viteji ciudati si imediat ce intrara toti in casa, o incuie pe dinafara si porni centrala la maxim, sperand ca HarapAlb si tovarasii lui sa moara.

De caldura.

In scurt timp, in casa calul transpira de-i sfaraiau copitele, HarapAlb renuntase deja la galosi, sosetele de lana si prima pereche de izmene, Mbatunga deja rodea la galosii lui HarapAlb, Doua-Kile se uita la documentare cu pinguni imperiali si Marea Glaciatiune, doar Gerila se simtea in largul lui.

Acesta din urma, vazand ca ceilalti mor de caldura, isi lua inima in dinti, dintii si-i baga in gura, (avea proteza) si lepadandu-se de dracu si de deghizarea de mosneag, ridica o mana spre tavan strigand.
Fie rece, cat de frig, numai vantul sa nu ploua!
Era chiar el, Jairille du Freon (incercati va rog sa pronuntati cu accent frantuzesc), pirtz de Islaz decorat cu ordinul somalez "Iar nanui cava ra" in grad de cavaler, un super-erou care putea sa controleze temperatura.

Gerila aka Jairille du Freon, scoase din buzunarul de la colanti (orice super-erou care se respecta poarta colanti) telecomanda de la aerul conditionat si regla temperatura la 21 de grade Celsius. Cu minus. Cat a mai facut fata centrala termica, a fost bine, insa dimineata, casa era toata un sloi si toata echipa lui HarapAlb, in frunte cu el, avea promoroaca pe la bot.

HarapAlb, rupandu-si turturii verzi care se formau ca stalactitele la nas, facu un pas in fata si ceru Imparatului Ros, pe fata lui, s-o duca la Imparatul Verde insa acesta refuza, spunand ca-i nu-i lasa sa plece pana nu-i va pune la masa.

Va urma...