E mai usor sa taci, nu-i asa?

Te apuci sa scrii si prima data scrii prostii, si nu prea iti pasa, si nu te uiti foarte foarte atent la punctuatie, si nu recitesti de 3 ori textul cand nu esti sigur ca suna bine, si dupa ceva timp incepe lumea sa te citeasca si sa ma si comenteze la aberatiile tale, si de la un punct incepi sa-ti dai seama ca "whoa, nu mai pot sa scriu chiar toate prostiile" ca ma citeste X si inca vreo 3 litere de pe la finalul alfabetului, si nu pot sa scriu despre aia si ailalta, si incep sa te cenzurezi constient si inconstient, si cenzura aia de care nu-ti dai seama e cea mai naspa, si ai impresia ca scrii articole seci din cauza asta, si chiar scrii articole seci, ca da, chiar tu, cu manuta si cu backspace-ul de pe tastatura ta stergi "condimentul" care le-ar putea da un dram de savoare literara.

Ca nu poti sa scrii despre religie ca nu stiu ce neam de-al tau e preot.

Nu poti sa scrii despre serviciu ca serviciul si online-ul nu se pupa.

Nu poti sa pui o poza cu echipament de airsoft ca se aprinde nu stiu ce James Bond wannabe care se excita daca are impresia ca face ceva secret si exclusivist.

Nu poti sa spui ca te doare in cur (scuzati expresia "ca te doare") de ceva pentru ca sunt persoane care zic "Vai, e un cuvant urat!", si degeaba scrii ceva interesant, ceva amuzant, in momentul cand ajunge sa-ti citeasca cele 3 litere s-a dus lirismul, nu mai conteaza ce voiai sa zici. Se cramponeaza de cur, cum s-ar zice, si acolo raman. D-aia e impersonal totul.

E mai usor sa taci, sau sa-ti exprimi pareri universal valabile si acceptate, sa fii de acord cu toata lumea, sa fii doar o alta oaie in turma, decat sa-ti expui parerile si sa fii atacat. Nu-i asa?